„PSD este incapabil să țină ordine în finanțele publice!”, a spus luni seară Klaus Iohannis, într-un discurs la finalul căruia a cerut, pentru a doua oară, demisia premierului Viorica Dăncilă, ceea ce ar duce în fapt la căderea guvernului.

Șeful PSD, Liviu Dragnea, a reacționat imediat: „Domnul președinte s-a supărat foarte tare pe noi și pe Guvern. Să sperăm că îi trece și se mai calmează. Avem nevoie de liniște în țară”. Mai mult chiar, președintele partidului care a dat premierul a și indicat care va fi reacția: „Sunt absolut convins că după declarațiile președintelui va fi o reacție din partea Guvernului, pentru că eu am înțeles de la doamna prim-ministru - și e firesc să se întâmple așa - ca la orice afirmație de genul acesta să se răspundă rapid, pentru că nu e bine să rămână în spațiul public, în permanență, informații deformate”.

Ca de obicei, Dragnea a vorbit și în numele Vioricăi Dăncilă, care nu a reacționat încă nici la cererea de demisie, nici la acuzele președintelui privind incompetența Cabinetului. „Doamna prim-ministru nu are de ce să își dea demisia”, a spus Dragnea.

Însă alți membri ai Guvernului au ieșit marți în fața presei pentru a prezenta cifre care să-l contrazică pe Iohannis. Ca de obicei, fiecare parte a prezentat valorile care susțineau argumentația, omițând informațiile care le-ar fi pus într-o lumină nefavorabilă.

„În primul rând, este important să observăm că guvernarea PSD nu reușește în niciun chip să transforme creșterea economică în creștere a veniturilor”, a spus Klaus Iohannis, adăugând că veniturile bugetare nu au crescut în proporție cu economia. „Ba, dimpotrivă, surpriză, veniturile în 2017 au fost cu 3 miliarde mai mici decât programul propriu al PSD, programul guvernelor, mai exact, ale PSD”.

Președintele a continuat, notând că în primul trimestru din acest an, deși veniturile totale au crescut în termeni nominali, suma totală este cu aproape 5% sub programul bugetar trimestrial, adică „sub valoarea programată chiar de Guvern”.

Veniturile bugetului general consolidat în perioada ianuarie-aprilie 2018 se situează la un nivel de 89,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% față de aceeași perioadă a anului 2017, a declarat marți vicepremierul Viorel Ștefan.

Ștefan, care coordonează în cadrul Cabinetului activitățile economico-financiare, a făcut o prezentare a execuției bugetare în primele patru luni ale anului, ca replică la afirmațiile președintelui, susținând că veniturile colectate de ANAF sunt cu un miliard de lei peste cele din program.

Vicepremierul nu a vorbit și despre cheltuielile totale ale bugetului, dar datele pe primele trei luni, publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe, arată o creștere a veniturilor de 11,5% (aproape similară cu cea prezentată de Viorel Ștefan pentru ianuarie-aprilie), în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 22,1% față de perioada similară din anul 2017. Presupunând că și după luna aprilie ritmul de creștere al cheltuielilor se menține - și nu există motive să credem contrariul - este de așteptat ca deficitul bugetar să se adâncească. După primul trimestru, bugetul consolidat prezenta un deficit de 4,5 miliarde de lei, sau 0,48% din PIB, comparativ cu un excedent de 1,5 miliarde de lei (0,18% din PIB) în primul trimestru din 2017.

Iohannis a insistat asupra veniturilor fiscale, în special, notând că - pe lângă cei trei șefi de Cabinet - guvernarea PSD a avut și trei șefi ai Fiscului în mai puțin de un an și jumătate. Veniturile fiscale ar fi trebuit să crească pe măsură ce a crescut economia, a spus Iohannis, dar „nu numai că nu au atins cota programată, și aici s-a ratat ținta programată cu 5%. Nu, sunt mai mici decât cele din trimestru I 2017”.

„Și aici avem o nouă contraperformanță a PSD. De la momentul crizei economice din ultimii 9 ani, este prima dată când veniturile fiscale au scăzut față de anul anterior”.

președintele Klaus Iohannis

Într-adevăr, execuția bugetară prezentată de minister arată un minus de 1,5% la capitolul venituri fiscale în primele trei luni. Viorel Ștefan a încercat să explice că a fost un minus în martie deoarece statul a rambursat către agenții economici TVA în valoare de aproape un miliard de euro.

„În ianuarie 2018 creșterea veniturilor colectate de ANAF a fost de plus 8,8% față de 2017; în februarie 17,4%; în martie o creștere mai mică față de anul precedent, de doar 5,4%, iar în aprilie 17,2%. Putem trage concluzia că în interiorul ANAF-ului lucrurile merg spre bine, de la 8,8 în ianuarie la 17,2% în aprilie, apreciem că evoluția este pozitivă și corespunzătoare”, a apreciat Viorel Ștefan. Vicepremierul a mai spus că totalul veniturilor colectate de către ANAF pe primele patru luni indică o creștere de 11,8% față de veniturile realizate în același interval de anul trecut, dar și un plus de 1,4% față de program.

Iohannis a vorbit și de veniturile din TVA și accize, amintind că el a avertizat - când trebuia să promulge legea bugetului - că valorile din buget se bazează pe un optimism nemotivat. „Vă reamintesc, PSD propunea o creștere cu 16% a veniturilor din TVA și, iată că în primul trimestru suntem cu 9% sub ceea ce a fost programat. Veniturile din accize... cu toate că au crescut prețurile, cu toate că s-a reintrodus acciza pe carburant... colectarea de către ANAF se află la 12% sub program”, a spus președintele.

Chiar dacă Viorel Ștefan a încercat să minimizeze această problemă insistând că, în cazul accizelor, creșterea de venituri la patru luni este „consistentă”, iar în cazul TVA, deși creșterea este „mai puțin spectaculoasă”, ar fi putut fi mult mai mare dacă nu ar fi returnat statul acei bani. Nu a fost însă prima dată când statul returnează companiilor din TVA colectat și, cu siguranță, agenții economici speră că nu va fi ultima!

Mai grav este, totuși, că avansul este totuși redus, în condițiile în care creșterea economică de aproape 7% din 2017 cu care se laudă PSD a fost generată aproape exclusiv de consumul ridicat al populației. Iar creșterea vânzărilor din magazine, coroborată și cu majorarea prețurilor - rata anuală a inflației a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimiii cinci ani în martie - ar fi trebuit să se reflecte mai clar în veniturile bugetare.

Cum stăm cu investițiile

Viorel Ștefan a menționat că adâncirea deficitului trebuie văzută împreună cu nivelul investițiilor „pentru că, știm cu toții, există o regulă de aur, aș putea să spun, în gestiunea bugetului ca atunci când se realizează deficite, deficitul să finanțeze investițiile”.

Vicepremierul a spus că, în primele patru luni din 2018, s-au realizat investiții în valoare de 5,9 miliarde de lei. „Prin comparație cu anul precedent, înseamnă o diferență de la simplu la dublu, de la 2,9 miliarde la 5,9 înseamnă, aritmetic, o creștere de sută la sută”, a spus Viorel Ștefan.

Iohannis spusese luni că PSD nu și-a respectat promisiunile privind investițiile în infrastructură și nu a folosit eficient banii din buget. „PSD, în fapt, amanetează viitorul țării! Crește salarii și pensii, și neglijează investiții importante și în infrastructură, și investiții necesare dezvoltării în general”, a spus Iohannis.

Fondurile europene, program vs realizări

Președintele a vorbit și de o contraperformanță a guvernului în materie de absorbție a fondurilor europene. „Fondurile europene, un nou eșec al PSD. Pe partea de venituri, suntem cu 37% sub valoarea programată. La cheltuieli suntem la 43% sub valoarea programată. Este totuși mult sub ce s-a programat și este inadmisibil ca aceste fonduri europene să nu facă parte din prioritățile Guvernului”, a spus Iohannis.

Viorel Ștefan a replicat că, în primele patru luni, România a încasat 5 miliarde de lei de la Uniunea Europeană. „Dacă ne raportăm la același interval al anului trecut, înseamnă o creștere de 28%”, a spus vicepremierul. 

Dar luna aprilie a fost extrem de slabă, dacă analizăm declarația lui Viorel Ștefan în paralel cu cea făcută de Viorica Dăncilă în urmă cu o săptămână, la România TV. „În primele 3 luni ale anului, au intrat în țară 4,9 miliarde lei, adică peste 1,2 miliarde euro fonduri europene”, spus premierul la postul de televiziune citat.

Explicația Ministerului Fondurilor Europene ne lămurește de unde a venit creșterea: sumele sunt aferente proiectelor derulate prin politica de coeziune și politica agricolă comună, cu alte cuvinte includ și subvențiile pentru fermieri. Anul acesta, distribuția plăților către agricultori a fost mai bine organizată. Mai mult, absorbția fondurilor de coeziune a fost întârziată în prima parte a anului trecut pentru că nu toate autoritățile de management ale Programelor Operaționale erau acreditate, astfel că, deși statul român făcea plăți către beneficiari, Comisia Europeană nu putea rambursa sumele.

În acest an, cu autoritățile de management acreditate și cu mai multe apeluri de proiecte lansate, România ar trebui să stea mult mai bine la nivelul de absorbție, dar ambițiile sunt mai degrabă modeste. „Obiectivul pe care l-am propus în ceea ce privește absorbția, atât Ministerul Fondurilor Europene, cât și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care gestionează Programul Operațional Regional și Programul Operațional Capacitate Administrativă, să fie atins la sfârșitul anului 2018, în sumă de 1,9 miliarde de euro”, a spus Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, care a susținut și ea o declarație de presă marți.

Tot 1,9 miliarde de euro își propusese Rovana Plumb și la preluarea mandatului de ministru în guvernul condus de Sorin Grindeanu, doar că obiectivul era pentru 2017 și a fost îndeplinit doar pe jumătate.

„Lăsați-ne să lucrăm!”

Însă Rovana Plumb pare că a trecut repede peste acest episod și consideră că președintele nu are dreptul să atenționeze guvernanții dacă observă o nerealizare.

„Pentru mine este de neînțeles modul în care domnul președinte a vorbit despre fondurile europene din primul trimestru. Cred că este imperios necesar ca guvernul să fie lăsat să își facă treaba”, a spus ministrul fondurilor europene.

De fapt, acest „lăsați-ne să lucrăm” a fost laitmotivul declarațiilor tuturor liderilor social-democrați de la discursul lui Iohannis de luni seară.

„Avem nevoie de liniște în țară", a spus Liviu Dragnea, în timp ce Gabriela Firea, primarul Bucureștiului, a spus că Iohannis a făcut o obsesie din această cerere de demisie. „Eu îi solicit ca în loc să caute conflictul cu lumânarea să lase Guvernul să-și facă treaba. Oamenii nu mai vor ceartă și ciondăneală între cei care le decid soarta pentru că asta îi afectează direct”, a spus Firea.

Chiar și ministrul de interne Carmen Dan a simțit nevoia să se implice în această dispută, precizând că „Viorica Dăncilă este o doamnă care a transmis de fiecare dată mesaje de echilibru din dorința de a exista măcar decență instituțională în ceea ce privește comunicarea dintre Palatul Victoria și Palatul Cotroceni”.

„Noi insistăm să guvernăm cu bună credință și bun simț!”, a spus Carmen Dan, înainte de a strecura o acuzație de sexism la adresa președintelui.

„Ca senator în Parlamentul României, ca membru al Guvernului României, dar și ca femeie, mă întreb serios dacă președintele Iohannis ar fi fost atât de insistent în ceea ce privește demisia premierului, dacă acesta ar fi fost posesorul unui Cod Numeric Personal care să înceapă cu 1... Ghinion, domnule președinte, dar doamna premier nu va demisiona!”, spune Carmen Dan, care este și vicepreședinte al PSD.