Uniunea Europeană propune prelungirea suspendării regulilor fiscale cu încă un an, din cauza efectelor asupra economiei europene a conflictului din Ucraina, dar analiștii se întreabă dacă nu cumva ar fi timpul de schimbări fundamentale.

Miniștrii de finanțe din UE s-au reunit luni la Bruxelles pentru a discuta avantajele și dezavantajele propunerii Comisiei Europene de a menține regulile fiscale ale UE suspendate pentru încă un an. Tot luni, Comisia propusese ca UE să continue aplicarea clauzei generale de salvgardare a regulilor fiscale până la sfârșitul anului 2023, din cauza consecințelor economice ale invaziei ruse în Ucraina.

Clauza generală este în vigoare de la începutul pandemiei din 2020, permițând statelor membre ale UE să ignore regulile restrictive ale Uniunii privind deficitul bugetar și datoria publică pentru a putea, astfel, să își sprijine cetățenii și companiile financiar în timpul crizei.

„Dependenți” de datorii

Dar nu toți europenii sunt fericiți cu posibilitatea extinderii relaxării condițiilor fiscale, scrie EURACTIV.com. Dacă miniștrii de finanțe din Spania și Belgia au salutat propunerea Comisiei, ministrul german Christian Lindner a fost mai critic.

„Pentru Germania, este clar: nu vom folosi clauza generală de salvare. Vom reveni la frânarea datoriei”, a spus oficialul german înaintea reuniunii miniștrilor de finanțe din zona euro de la Bruxelles.

„Trebuie să oprim dependența din ce în ce mai mare de îndatorare”, a spus Lindner, argumentând că prioritatea acum trebuie să fie combaterea inflației. Pentru aceasta, spune el, este nevoie să lăsăm în urmă politicile fiscale expansioniste și datoriile, pentru ca banca centrală să aibă spațiu să lupte cu inflația.

Cum ar putea banca centrală să lupte împotriva inflației rămâne neclar, deoarece bănile centrale nu au mijloace de a reduce prețurile la energie sau la alimente, care sunt încă factorii principali ai inflației în UE.

Unul dintre motivele pentru care Comisia vrea continuarea aplicării clauzei generale de salvgardare a fost că permite mai multe investiții în tranziția ecologică și, mai precis, în independența față de combustibilii fosili din Rusia, care contribuie în mod disproporționat la inflație.

În ciuda criticilor sale la adresa datoriilor publice, Lindner nu a spus că Germania va bloca propunerea Comisiei.

Nevoia de reformă

Mai surprinzătoare a fost atitudinea ministrului de finanțe al Olandei, țară cunoscută pentru retorica sa în favoarea frugalității. Sigrid Kaag le-a spus jurnaliștilor că Olanda este deschisă la propunerea Comisiei, înțelegând motivele pentru care aceasta a fost făcută.

Totuși, ea a punctat că nivelul datoriilor trebuie redus.

În aprilie, ministrul olandez de finanțe și omoloaga sa din Spania, Nadia Calviño, au prezentat o lucrare comună privind reforma regulilor fiscale ale UE pentru a reduce decalajul dintre țările mai cumpătate și cele mai îndatorate. Reforma regulilor este în prezent în discuție.

„Spania pledează pentru o reformă a acestor reguli fiscale cât mai curând posibil”, a spus Calviño, argumentând că nu are sens să se aplice regulile fiscale înainte ca acestea să fie reformate.

„Din acest punct de vedere, este bine să prelungim clauza generală de salvgardare cu încă un an”, a spus ea.

La rândul său, ministrul belgian de finanțe, Vincent Van Peteghem, a spus că guvernele încă mai trebuie să sprijine companiile și cetățenii.

Inadecvarea regulilor fiscale

Societatea civilă a reacționat la propunerea Comisiei cu o critică mult mai profundă la adresa regulilor fiscale ale UE. Benoît Lallemand, secretar general al ONG-ului Finance Watch din Bruxelles, a spus că decizia arată „cât de desuete sunt [regulile fiscale]”.

Deși a salutat posibilitatea ca guvernele să poată cheltui mai mult, el se teme că banii vor fi irosiți din cauza gândirii pe termen scurt. „Fondurile de recuperare după pandemie au fost folosite pentru a consolida status quo-ul – trebuie să ne asigurăm că acest lucru nu se va întâmpla din nou”, a spus Lallemand.

Reînnoirea suspendării regulilor fiscale arată cât de inadecvate sunt, a susținut și Isabelle Brachet de la Climate Action Network (CAN) Europe. Ea spune că suspendările ad-hoc ale regulilor fiscale pentru a răspunde la crize nu reprezintă un substitut viabil pentru reforme.

„Criza rezultată în urma războiului din Ucraina a fost neașteptată. Dar urgența climatică nu este nici neașteptată, nici total inevitabilă”, a spus ea, adăugând că este nevoie de o reformare urgentă a regulilor fiscale ale UE pentru a stimula cheltuielile statelor pentru transformarea economiilor și societăților din Europa.