Comisia Europeană a publicat astăzi rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) 2022, care urmărește progresele înregistrate în domeniul digital în statele membre ale UE. În timpul pandemiei de COVID-19, statele membre au înregistrat progrese în ceea ce privește eforturile lor de digitalizare, dar nu au reușit să elimine lacunele din domeniile competențelor digitale, transformării digitale a IMM-urilor și implementării rețelelor 5G avansate. Mecanismul de redresare și reziliență, în cadrul căruia aproximativ 127 de miliarde EUR sunt alocate reformelor și investițiilor în domeniul digital, e prezentat de Comisie ca o oportunitate fără precedent pentru a accelera transformarea digitală a UE.

Constatările arată că, deși majoritatea statelor membre înregistrează progrese în ceea ce privește transformarea lor digitală, adoptarea tehnologiilor digitale esențiale de către întreprinderi, cum ar fi inteligența artificială (IA) și volumele mari de date, rămâne scăzută. Trebuie să se intensifice eforturile pentru a se asigura implementarea deplină a infrastructurii de conectivitate (în special 5G) care este necesară pentru servicii și aplicații extrem de inovatoare. Competențele digitale reprezintă un alt domeniu important în care statele membre trebuie să facă în mai mare măsură progrese.

România se situează, la fel ca în ani precedenți, pe ultimul loc între statele membre ale UE, și în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). 

Creșterea anuală relativă a României este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre. Am rămas în urmă în ceea ce privește indicatorii dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar stăm bine în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4). România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obține cel mai bun punctaj. Proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE. 

Cu toate acestea, performanțele României în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparație cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.

„Locul 27, acolo suntem. Ultimul loc din Uniunea Europeană, pe indicele DESI și pe mulți dintre sub-indicii care compun acest scor nefericit pentru România, sigur consecința multor alegeri întârziate, dar e important să privim înainte", a spus ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja în videoconferința Digitalizarea României, organizată de ziarul Bursa.

Continuarea pandemiei de COVID-19 în 2021 și schimbările frecvente de guvern (cinci guverne în ultimii 4 ani) sunt identificate de Comisie ca o provocare deosebită pentru România. 

Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia se situează în continuare în fruntea clasamentului statelor membre ale UE. Cu toate acestea, chiar și fruntașii se confruntă cu lacune în domenii-cheie: nivelul de adoptare a tehnologiilor digitale avansate, cum ar fi IA și volumele mari de date, rămâne sub 30 % și foarte departe de obiectivul deceniului digital pentru 2030 de 75 % și deficitul larg răspândit de personal calificat, care încetinește progresul general și conduce la excluziune digitală.

Se observă o tendință generală pozitivă de convergență: UE continuă să își îmbunătățească nivelul de digitalizare, iar statele membre care au pornit de la niveluri mai scăzute recuperează treptat decalajul, crescând într-un ritm mai rapid. În special, Italia, Polonia și Grecia și-au îmbunătățit în mod substanțial punctajele DESI în ultimii cinci ani, ca urmare a faptului că au pus în aplicare investiții susținute, au acordat o atenție politică sporită sectorului digital și au beneficiat, totodată, de finanțare europeană.

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Tranziția digitală avansează într-un ritm rapid. Majoritatea statelor membre înregistrează progrese în ceea ce privește construirea unor societăți și economii digitale reziliente. De la începutul pandemiei, am depus eforturi semnificative pentru a sprijini statele membre în cursul perioadei de tranziție. Am acordat acest sprijin prin intermediul planurilor de redresare și reziliență, al bugetului UE sau, mai recent, prin intermediul dialogului structurat privind educația digitală și competențele digitale. Pentru că trebuie să valorificăm la maximum investițiile și reformele necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor deceniului digital în 2030. Așadar, schimbările trebuie să aibă loc încă de pe acum.”

Întrucât instrumentele digitale devin o parte integrantă a vieții de zi cu zi și a participării în societate, persoanele care nu dispun de competențe digitale adecvate riscă să fie lăsate în urmă. Doar 54 % din europenii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază. Obiectivul deceniului digital este de cel puțin 80 % până în 2030. În plus, deși 500 000 de specialiști în domeniul TIC au intrat pe piața forței de muncă între 2020 și 2021, cele 9 milioane de specialiști în domeniul TIC din UE sunt cu mult sub obiectivul UE de 20 de milioane de specialiști până în 2030 și nu sunt suficiente pentru a elimina deficitul de competențe cu care se confruntă în prezent întreprinderile. În cursul anului 2020, peste jumătate din întreprinderile din UE (55 %) au raportat dificultăți în ocuparea posturilor vacante de specialiști în domeniul TIC. Aceste deficit reprezintă un obstacol semnificativ pentru redresarea și competitivitatea întreprinderilor din UE. Lipsa competențelor specializate frânează, de asemenea, eforturile depuse de UE pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde. Prin urmare, sunt necesare eforturi considerabile pentru recalificarea și perfecționarea forței de muncă.

În ceea ce privește adoptarea tehnologiilor-cheie, în timpul pandemiei de COVID-19, întreprinderile au încurajat utilizarea soluțiilor digitale. De exemplu, utilizarea cloud computingului a atins 34 %. Cu toate acestea, utilizarea IA și a volumelor mari de date de către întreprinderi este de numai 8 % și, respectiv, 14 % (obiectiv de 75 % până în 2030). Aceste tehnologii-cheie aduc un potențial imens de inovare semnificativă și de sporire a eficienței, în special în rândul IMM-urilor. La rândul lor, doar 55 % din IMM-urile din UE au cel puțin un nivel de bază în ceea ce privește digitalizarea (obiectiv: cel puțin 90 % până în 2030), ceea ce indică faptul că aproape jumătate dintre IMM-uri nu beneficiază de oportunitățile create de sectorul digital. 

În 2021, conectivitatea de ordinul gigabiților a crescut în continuare în Europa. Acoperirea rețelelor care conectează clădirile cu fibră optică a ajuns la 50 % din gospodării, acoperirea globală a rețelei fixe de foarte mare capacitate ajungând până la 70 % (obiectiv de 100 % până în 2030). Acoperirea 5G a crescut, de asemenea, anul trecut, ajungând la 66 % din zonele populate din UE. Cu toate acestea, asignarea spectrului, o condiție prealabilă importantă pentru lansarea comercială a tehnologiei 5G, nu este încă finalizată: s-au asignat doar 56 % din spectrul total armonizat 5G, în marea majoritate a statelor membre (Estonia și Polonia sunt excepții). 

Furnizarea online de servicii publice esențiale este larg răspândită în majoritatea statelor membre ale UE. În perspectiva introducerii identității digitale europene și a portofelului european pentru identitatea digitală, 25 de state membre au cel puțin un sistem de identificare electronică, însă numai 18 dintre acestea au notificat unul sau mai multe sisteme de identificare electronică în temeiul Regulamentului e-IDAS, care este un factor-cheie pentru securitatea tranzacțiilor digitale transfrontaliere. Comisia a publicat astăzi indicele de referință privind e-guvernarea pentru 2022. 

UE a pus la dispoziție resurse semnificative pentru a sprijini transformarea digitală. În cele 25 de planuri naționale de redresare și reziliență care au fost aprobate până în prezent de Consiliu, 127 de miliarde EUR sunt alocate reformelor și investițiilor legate de domeniul digital. Aceasta reprezintă o oportunitate fără precedent de a accelera digitalizarea, de a spori reziliența Uniunii și de a reduce dependențele externe, atât prin intermediul reformelor, cât și al investițiilor. Statele membre au direcționat în medie 26 % din alocarea lor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) către transformarea digitală, depășind pragul obligatoriu de 20 %. Statele membre care au ales să investească în sectorul digital peste 30 % din alocarea lor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență sunt Austria, Germania, Luxemburg, Irlanda și Lituania.

PNRR - o șansă

Cu un sprijin pentru investiții de aproape 6 miliarde EUR, Planul de redresare și reziliență al României include măsuri semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI, și anume competențele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor și serviciile publice digitale. PNRR are ca obiectiv abordarea majorității deficiențelor din domeniul digital ale țării, contribuind cu 5,97 miliarde EUR (și anume 20,5 % din alocarea totală a României) la obiectivele digitale. Cea mai importantă contribuție este în cadrul componentei 7 (Transformarea digitală), deși toate componentele includ unele măsuri legate de domeniul digital (864 de milioane EUR pentru Transport sustenabil), 1 817 milioane EUR pentru Transformarea digitală, care include reforme legate de 5G și Coudul Guvernamental, dar și 1 064 de milioane EUR suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare sau 1 129,5 milioane EUR pentru Educație.

Context

Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, pe baza atât a datelor furnizate de Eurostat, cât și a unor studii și a unor metode de colectare specializate. DESI ajută țările din UE să identifice sectoarele prioritare care necesită investiții și măsuri specifice. DESI este, de asemenea, instrumentul-cheie utilizat pentru analizarea aspectelor digitale în cadrul semestrului european.

„Calea către deceniul digital”, prezentată în septembrie 2021 și care ar trebui să intre în vigoare până la sfârșitul anului, stabilește un nou mecanism de guvernanță, sub forma unui ciclu de cooperare între instituțiile UE și statele membre pentru a asigura faptul că acestea ating împreună țintele, obiectivele și principiile deceniului digital. „Calea către deceniul digital” atribuie DESI monitorizarea progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor deceniului digital și, din acest motiv, indicatorii DESI sunt în prezent structurați în jurul celor patru puncte cardinale ale Busolei pentru dimensiunea digitală 2030.

Linkuri: 

CE: Indicele economiei și societății digitale (en)

CE: Performanțele statelor membre