În marja schimbărilor politice recente, portofoliul Cercetare, Inovare, Digitalizare a fost atribuit social-democratului Bogdan Gruia Ivan (PSD), fost vicepreședinte al Comisiei specializate din Camera Deputaților, care a făcut referire la o serie de priorități guvernamentale în domeniu, fără a da însă o foaie de parcurs.

România se află pe locul 15 din 27 de țări din UE în ceea ce privește conectivitatea, sub media UE, potrivit DESI 2022 (Indicele economiei și societății digitale). Banda largă este utilizată în România de un procent de doar 66%, cu 11% sub media UE, deși costurile sunt considerate accesabile, iar rețelele au acoperire bună. 

Ce promite ministrul în fața comisiilor reunite

Parlamentarii români din comisii au încercat în timpul audierilor să obțină unele promisiuni de la ministrul audiat. Acesta a răspuns că sunt prioritare legislația secundară (pentru implementarea actelor existente în ceea ce privește interoperabilitatea, cloudul guvernamental și AI, întrucât „România este singurul stat membru al UE căruia îi lipsește o strategie AI”, a spus ministrul. Cu toate acestea, el nu a prezentat un calendar specific sau un plan de acțiune pentru a aborda termenele critice. Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR), alocă 5,97 miliarde EUR, o cincime din suma totală desemnată României, obiectivelor digitale, inclusiv transformarea digitală a serviciilor publice; acestea necesită reguli clare, grup de lucru specific pentru implementare, colaborare între părțile interesate.

În privința legislației, au fost adoptate Legea securității rețelelor 5G și Strategia națională de securitate cibernetică 2021-2026, în timp ce proiectul de lege privind schimbul de date și înființarea Platformei naționale de interoperabilitate se află în proceduri parlamentare de mai bine de un an. Ministrul Ivan s-a referit și la cloud-ul guvernamental, numindu-l "o parte esențială a ecosistemului digital și crucial pentru interacțiunile dintre stat, cetățeni și companii”.

Cu toate acestea, deputatul Szabó Ödön, vicelider al grupului parlamentar UDMR, recent trecut în opoziție, a subliniat că „din păcate, în anumite ministere nici măcar bazele de date care astăzi sunt funcționale sunt nu sunt interoperabile”. El a îndemnat guvernul să acorde prioritate investițiilor digitale în administrația publică, în special în finanțe și administrația centrală, înainte de a dezvolta în continuare cloud-ul guvernamental.

Deputatul Varujan Pambuccian (grupul minorităților), membru al Comisiei pentru Știință și Tehnologie, a spus că domeniul digital este la fel de important ca infrastructura de apă sau electricitatea. El a subliniat necesitatea de a construi mai întâi partea „back-office” înainte de a se concentra pe „front-office”, subliniind nevoia de standardizare și simplificare prin formulare digitale.

„Dacă abordarea ar fi una consistentă, coerentă și așa sistematic făcută, indiferent de ce spun diverși proprietari de baze de date pentru că acestea se pot regla la nivel guvenramental, întotdeauna am spus lucrul acesta. din păcate, niciodată nu s-a întâmplat, dar încă mai sper., a spus Pambuccian.

Ministrul, deschis la dialog și la parteneriatul public-privat 

Ca răspuns criticilor parlamentari cu privire la decalajele existente, ministrul Ivan a sugerat că creșterea parteneriatelor public-privat ar putea oferi soluții fără a abandona competiția dintre acele domenii. Totuși, el a recunoscut și necesitatea ca România să fie mai activă în cercetarea inteligenței artificiale, tehnologii cuantice și energie verde, poziționându-le drept priorități de top. El a propus incubatoarele de inovare ca punct de plecare pentru reunirea persoanelor cu cunoștințe cu factorii de decizie.

În Parlamentul European, europarlamentarul român Dragoș Tudorache (REPER - Renew Europe), coraportor pentru Legea AI, a subliniat „impactul enorm” pe care AI l-ar avea asupra întregii economii și necesitatea urgentă a unui risc. abordare bazată pe El a spus că eforturile legislative în reglementarea AA se numără printre puținele acte legislative la care toate companiile, fie ele mici, fie mari, au reacționat pozitiv.

Riscurile de cel mai înalt nivel sunt în atenția legiuitorului european 

„Nu vom reglementa tehnologia, vom reglementa utilizarea ei [prin prisma perspectivei de risc]”, a spus europarlamentarul Dragoș Tudorache, adăugând că reglementările se vor referi doar la nivelul superior al piramidei riscurilor ridicate, o paradigmă cheie în acest sens.

PNRR include, de asemenea, planuri de digitalizare a autorităților fiscale și de pensii, precum și a sistemului feroviar și a infrastructurii rutiere durabile. Finanțarea UE va oferi, de asemenea, sprijin pentru dezvoltarea competențelor digitale în rândul angajaților din companii. Ministrul a subliniat necesitatea de a investi mai mult în infrastructura digitală și consideră că operatorul de servicii poștale Poșta Română are un potențial semnificativ pentru dezvoltarea infrastructurii digitale, companie care a lansat în urmă cu doar câțiva ani cel mai mare program de investiții de 49 de milioane de euro din ultimii 40 de ani. , cu accent principal pe digitalizare. Printre alte priorități, ministrul Ivan a subliniat necesitatea unei noi legi a semnăturilor digitale și a subliniat necesitatea ca România să dezvolte o strategie de inteligență artificială, întrucât în prezent este singurul stat membru al UE fără astfel de documente.

Cu toate că Ministrul Ivan a subliniat în mai multe rânduri importanța dialogului cu părțile interesate, există îngrijorări cu privire la ritmul implementării, rămân îngrijorări cu privire la ritmul de implementare și asigurarea faptului că angajamentele nu sunt doar pe hârtie.

Comunicarea cu privire la impactul tehnologiilor digitale în viața de zi cu zi va fi, de asemenea, importantă. Conform celui mai recent Eurobarometru lansat pe 14 iunie, doar 59% dintre români sunt conștienți de impactul tehnologiilor digitale în viața lor de zi cu zi, în timp ce țări precum Țările de Jos, Suedia și Norvegia au obținut peste 92%.