Acordul României cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială se va încheia pe 26 septembrie, a spus joi, la București, reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Guillermo Tolosa.

„Obiectivele de indicatori macroeconomici din actualul acord au fost atinse, economia are o creștere sănătoasă și într-un ritm sustenabil, deficitul fiscal este sustenabil, România nu se mai uită cu frică la viitor în perspectiva unor măsuri dure”, a spus oficialul FMI, care a precizat totuși că nu toate reformele structurale incluse în acord au fost făcute.

Tolosa a spus însă că autoritățile locale nu au făcut nicio solicitare oficială pentru un nou acord, care ar fi succesorul împrumutului stand-by de 4 miliarde de euro aflat încă în derulare. Acordul actual este de tip preventiv, ceea ce înseamnă că România nu a tras niciun ban de la fond, iar autoritățile pledează pentru o linie de credit flexibilă, care ar presupune și mai puține condiționalități, dat fiind că FMI acordă acest tip de împrumut doar statelor cu o economie solidă și politici fiscale adecvate.

Misiune în octombrie

Potrivit lui Tolosa, o misiune tehnică va veni la București în octombrie pentru a discuta cu Guvernul pe marginea proiectului de buget pentru anul viitor, deci fără legătură cu negocierea unui nou acord.

Premierul Victor Ponta a spus chiar miercuri, înaintea ședinței de guvern, că România nu mai are nevoie de niciun ban de la instituțiile financiare internaționale, însă consideră că un nou acord cu FMI și Comisia Europeană ar fi un lucru bun, „într-o perioadă frământată pentru regiune și Europa”.

Aceeași poziție a exprimat-o și ministrul de finanțe Eugen Teodorovici, care a spus într-un interviu pentru Bloomberg că România va începe până la finele anului negocieri pentru un nou acord cu FMI, deși nu are nevoie de banii fondului, considerând însă că un acord de tip flexibil ar fi util ca o plasă de siguranță în caz de turbulențe financiare.

România are acord cu instituțiile financiare internaționale încă din primăvara lui 2009, când a accesat un pachet de finanțare de aproximativ 20 miliarde de euro, din care FMI a contribuit cu 13 miliarde de euro, restul provenind de la Comisia Europeană, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Acest împrumut a fost succedat de alte două acorduri, cu caracter preventiv, semnate tot pe doi ani, în 2011 și 2013, respectiv. De fiecare dată, încheierea acordurilor a fost făcută cu derogări, cu amânări ale unor măsuri, și nici cel aflat încă în vigoare nu a fost o excepție.

Încredere insuficientă

Chiar dacă indicatorii economici au fost atinși, partea de reformă a lăsat de dorit, astfel că board-ul FMI nu se va întruni pentru a discuta acest program. „Impredictibilitatea procesului politicilor în această perioadă a făcut să fie dificil să avem destulă încredere în avans că aceste măsuri macroeconomice sănătoase vor fi cu adevărat adoptate”, a declarat reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Guillermo Tolosa.

FMI nu a agreat schimbările introduse în varianta inițială a Codului Fiscal, iar o misiune a fondului a plecat din București înainte de a finaliza evaluarea periodică a acordului. Între timp, amploarea măsurilor de relaxare fiscală s-a redus în varianta finală a codului, dar nu neapărat în direcția dorită de fond.

„Noi credem că România trebuie să se gândească cum să atragă investiții, capital și tehnologii. Stimularea consumului pe termen scurt nu este o scurtătură către prosperitate”, spune Tolosa. Dar, șeful misiunii din București a fondului adaugă că România este pe drumul cel bun spre convergență, sugerând că țara nu mai are nevoie de ajutorul FMI.