România vrea ca 30,7% din energia consumată în 2030 să provină din surse regenerabile, dar riscă să dezamăgească autoritățile de la Bruxelles cu acest obiectiv puțin ambițios.

România și-a propus atingerea unei ținte de 30,7% pentru energia din surse regenerabile, din totalul consumului de energie, potrivit noului draft al Planului Național Integrat Energie și Schimbări 2021-2030.

Obiectivul este mai ridicat decât cel propus inițial, de 27,9%, dar încă este sub nivelul de 34% sugerat de Comisia Europeană.

UE are ca obiectiv reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu 1990; un consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030; îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% în 2030; interconectarea pieței de energie electrică la un nivel de 15% până în 2030.

Mai mult, noua Comisie Europeană a lansat Pactul Ecologic European (European Green Deal), care are drept obiectiv primordial atingerea neutralității din punct de vedere al emisiilor până în 2050.

Pentru a arăta cum vor fi îndeplinite aceste obiective, fiecare stat membru a transmis Comisiei Europene un proiect al Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030.

După evaluarea acestui proiect, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%.

Guvernul a admis că România ar trebui să fie mai ambițioasă, dar nu pe cât de mult și-ar dori oficialii de la Bruxelles. În varianta actualizată a PNIESC, lansat în dezbatere publică de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, cota a fost crescută de la 27,9%, la 30,7%, dar sub nivelul de 34% sugerat de Comisie.

Pentru atingerea nivelului de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, România va dezvolta capacități adiționale de energie din surse regenerabile de aproximativ 6,9 GW comparativ cu anul 2015.

„România a ales să adopte o abordare prudentă cu privire la nivelul de ambiție, ținând cont de particularitățile naționale și necesarul de investiții în SRE, atât pentru înlocuirea capacităților care ating durata maximă de operare cât și pentru cele noi, în vederea atingerii țintelor asumate în PNIESC, având în vedere că Regulamentul (UE) 2018/1999 stipulează faptul că în viitoarele revizuiri ale PNIESC ajustarea cotelor se poate face numai în sensul creșterii. În conturarea acestei abordări, mai trebuie menționat și faptul că procesul de implementare a recomandărilor s-a confruntat și cu o lipsă a datelor necesare elaborării unui plan detaliat cu privire la măsurile, acțiunile, resursele financiare avute în vedere de autoritățile române pentru îndeplinirea țintelor de RES în perioada 2021-2030 mai ales în zona SRE încălzire-răcire și transport”, se arată în noul proiect.

O nouă analiză/ajustare a țintei 2030 va putea fi efectuată odată cu revizia PNIESC, moment la care vor putea fi estimate mult mai bine efectele implementării Directivei 2018/410 și ale programelor de susținere a Green Deal.

„În concluzie, pentru atingerea obiectivelor SRE propuse, România va dezvolta o serie de politici și măsuri menite deopotrivă să diminueze consumul de energie, dar și să încurajeze utilizarea surselor SRE în sectoarele relevante - Încălzire & Răcire, Energie electrică și Transporturi, maximizând sinergiile dintre diferitele acțiuni preconizate. Reiterăm faptul că valoarea de 30,7% reprezintă limita minimă a ponderii energiei din resurse regenerabile”, se mai arată în documentul menționat.

Comisia Europeană a menționat, pe de altă parte, faptul că România va trebui să își propună o reducere mai mare a consumurilor de energie primară și finală până în anul 2030, pentru ca obiectivul de eficiență energetică al Uniunii să fie atins. Prin urmare, România țintește un consum primar de energie de 32,3 Mtep, respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, obținând astfel economii de energie de 45,1%, raportate la consumul primar aferent anului 2030, respectiv de 40,4% pentru consumul final de energie, comparativ cu scenariul de referință PRIMES 2007.

Mai mult, pentru a se conforma obligațiilor prevăzute la art. 7 din Directiva 2018/2002 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, România trebuie să atingă o valoare cumulată a economiilor noi de energie echivalentă cu 10,12 Mtep în perioada 2021-2030.