Studiul, efectuat de PwC pentru Asociația „Coaliția pentru Economia Digitală”, susține că dezvoltarea platformelor de ride-sharing nu a dus la scăderea industriei de taximetrie, ba dimpotrivă.

„Dacă ne uităm la ultimii patru ani, în București și Ilfov, numărul de licențe de taxi a crescut ușor (cu aproximativ 4%), iar venitul operațional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în același interval. Prin urmare, creșterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activității firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite de acestea”, a declarat Bogdan Belciu, partener Servicii de Consultanță pentru Management în cadrul PwC România.

Piața locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată de PwC la 1.587 milioane de lei, din care piața de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei.

Astfel, piața locală de ride-sharing reprezintă 21% din piața totală de transport urban privat, iar piața totală a platformelor de mobilitate urbană (care include și contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat și suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalitățile tradiționale de transport urban.

În plus, studiul arată că activitatea platformelor de mobilitate urbana generează beneficii economice directe și indirecte de peste 1 miliard de lei anual, fiind complementară serviciilor de taximetrie și având un impact sistemic pozitiv. „Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele și impozitele plătite de către operatorii de transport ce utilizează aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, în vreme ce beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare în economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 milioane de lei”, susține PwC România.

Compania de consultanță arată că ulterior intrării pe piață locală a platformelor de mobilitate urbană, s-a observat o creștere accelerată a numărului companiilor de transport persoane. Astfel, în timp ce în perioada 2004-2014, numărul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, în perioada 2014- 2018 numărul acestora a crescut în medie cu 17% pe an, cea mai mare creștere înregistrându-se în 2017 (42% fata de 2016), în anticiparea introducerii obligativității șoferilor de a colabora cu platformele de mobilitate urbana prin intermediul unei firme.

„Această creștere a numărului de micro-întreprinderi și PFA-uri care au activitate de transport se traduce și într-o mai mare transparență și fiscalizare a acestei activități, fapt care este în beneficiul consumatorilor, dar și al autorităților, care au venituri bugetare mai mari ca urmare a dezvoltării platformelor digitale de mobilitate urbană”, a declarat Bogdan Belciu.

Potrivit studiului, numărul de șoferi de ride-sharing reprezintă 21% (circa 20 de mii) din totalul numărului de șoferi de transport urban privat, în vreme ce șoferii de taxi care folosesc aplicații de mobilitate urbană (e.g. Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (aproximativ 22 de mii). În continuare, numărul de șoferi de taxi care nu folosesc nicio aplicație de mobilitate urbană este semnificativ (aprox. 54 de mii). Fiind forma primară de activitate economică, serviciile de taximetrie reprezintă 84% din piața totală de servicii de transport urban privat. În medie, românii fac cam 17 călătorii pe an cu taxiul și 3 calatorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing.

La nivel global, piața de e-hailing este estimată în prezent la 61 de miliarde de dolari, dar este preconizată o creștere accelerată în următorii ani.