Gazprom a amânat reluarea fluxului de gaze prin conducta care leagă Rusia de Germania – o întârziere neașteptată ce pare să se înscrie într-o mai mare dispută dintre Moscova și Occident pe tema energiei, scrie The New York Times.

Gigantul energetic rusesc ar fi urmat să reia fluxul de gaze prin conducta Nord Stream 1 în cursul zilei de sâmbătă, după trei zile de reparații. Dar cu câteva ore înaintea redeschiderii conductei, Gazprom a anunțat apariția unor probleme în timpul reviziei, precizând că conducta va rămâne închisă până la eliminarea defecțiunilor. Compania nu a precizat și data reluării livrărilor.

Anunțul a lăsat impresia unui anume schimb de condiții. Vineri, miniștrii de finanțe ai țărilor din Grupul celor Șapte State Industrializate (G 7) au anunțat că au căzut de acord să impună un preț-limită asupra petrolului rusesc din dorința de a reduce din veniturile de care Moscova beneficiază încă la nivelul Europei. Oficialii europeni afirmă că Rusia își reduce livrările ca să pedepsească Europa pentru opoziția sa față de războiul din Ucraina. Mulți l-au acuzat pe președintele rus, Vladimir V. Putin, că încearcă să perturbe piețele prin amenințări vizând reducerea livrărilor de gaze. 

Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că aceste „false argumente” ale ultimei amânări sunt o ”dovadă a cinismului Rusiei”. 

Într-o declarație de vineri, Gazprom a anunțat că a depistat o serie de scurgeri în jurul turbinei folosite la sporirea presiunii din conductă, ceea ce a făcut compania să renunțe la reluarea livrărilor. Compania germană Siemens Energy, producătoarea turbinei, și-a exprimat îndoielile în privința situației invocate. „Ca producători ai turbinelor nu putem spune decât că asemenea constatări nu reprezintă motivul tehnic de stopare a operațiunilor”, după cum a declarat compania vineri seara. Cei de la Siemens au mai spus că pot fi puse la dispoziție alte turbine, care ar putea fi folosite la buna funcționare a conductei. 

Indiferent de motivele care au dus la ultimele demersuri ale Gazprom, puțini se îndoiesc că energia nu ar fi devenit un conflict implicit în războiul din Ucraina. Evidentă rămâne totodată și nemulțumirea unor exportatori de petrol, precum Rusia, legată de planurile occidentale de a reduce uzul petrolului și al gazelor – principala lor sursă de venituri - din cauza temerilor legate de schimbarea climei. 

În același timp, Europa pune Rusia la colț prin sancțiuni și intenționează ca, până în decembrie, să nu mai achiziționeze petrol rusesc. Rusia profită de vulnerabilitatea Europei în privința gazelor naturale, aducând prețul combustibilului la niveluri extreme în Europa și provocând temeri potrivit cărora în această iarnă vor apărea mari greutăți.

Sursa: RADOR