Rusia, cel mai mare exportator de energie la nivel mondial, este dispusă să înghețe sau chiar să reducă producția de petrol, în cooperare cu Organizația Statelor Exportatoarea de Petrol (OPEC), spunea luni președintele rus Vladimir Putin, la Congresul Mondial al Energiei din Istanbul, potrivit Bloomberg.

În urma acestui anunț, prețurile petrolului au crescut luni cu peste un procent, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimul an.

Trendul s-a inversat însă marți, investitorii anticipând că acordul OPEC de limitare a producției nu va duce la dispariția ofertei excedentare din piață, după ce Agenția Internațională a Energiei a spus că nu poate anticipa cât de rapid se va rebalansa piața.

Mai mult, șeful Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia, a spus, într-un interviu pentru Reuters, că nu vede niciun motiv să reducă producția. Sechin, un apropiat al președintelui Putin, este cunoscut pentru pozițiile sale anti-OPEC, în condițiile în care Rosneft pompează 40 la sută din producția Rusiei.

Șeful companiei ruse de stat a explicat că nu crede că anumiți membri ai cartelului vor respecta acordul, nominalizând Iranul, Arabia Saudită și Venezuela. Iranul de-abia a redobândit de câteva luni dreptul de a exporta petrol, după o lungă perioadă de embargo, pentru Venezuela veniturile din petrol - deși mult mai mici decât în trecut - fiind aproape singura certitudine dintr-o economie aflată practic în colaps. Arabia Saudită a fost principala promotoare a actualei politici de a inunda piața cu petrol în încercarea de a elimina producătorii de hidrocarburi de șist din Statele Unite, care au costuri semnificativ mai mari.

Ca urmare, producția de petrol a țărilor membre OPEC a crescut în ultimii ani, deși oferta este considerabil mai mare decât cererea. Producția din septembrie a fost, probabil, cea mai mare din istoria recentă, după ce Irakul și-a crescut exporturile, iar Libia a redeschis câteva terminale, scrie Reuters.

De-a lungul timpului, între Rusia și OPEC au fost mai multe încercări de a ajunge la un acord pentru stabilizarea pieței de petrol, dar acestea au eșuat. Sechin a reiterat că de o acțiune comună pentru ridicarea prețurilor la țiței vor profita doar americanii care exploatează depozitele din șisturi, pentru care activitatea devine profitabilă la un baril mai scump de 50 de dolari.

După ce a atins un maxim de 115 dolari în iunie 2014, supraoferta a determinat căderea prețului petrolului până la 27 de dolari per baril în ianuarie. Acum, țițeiul se tranzacționează în jurul pragului de 50 de dolari/baril, în așteptarea unei scăderi a producției. Însă și cererea mondială scade de circa un an, pe fondul încetinirii economice din China și a creșterii modeste din economiile dezvoltate.

În același timp, dintre membrii OPEC unii ar putea fi scutiți de măsura reducerii producției - Iranul, care își revine după embargo, Libia, a cărei industrie petrolieră a fost afectată în ultimii ani de războiul civil, și Nigeria, a cărei infrastructură a fost de asemenea afectată de atacurile rebelilor. Acest lucru ar însemna că ceilalți membri trebuie să-și asume o diminuare și mai importantă a cantității pompate.

În aceste condiții, investitorii nu mai sunt atât de siguri că reducerea producției va avea loc sau dacă va fi de o amploare satisfăcătoare, astfel că după reacția pozitivă de luni, de creștere a prețurilor, a venit corecția de marți, când barilul a dat înapoi.