Totuși, S&P se așteaptă ca această creștere să nu fie implementată imediat. „Așteptările noastre de bază sunt ca guvernul, care se opune puternic creșterii de 40%, sa folosească toate instrumentele de care dispune pentru a contesta măsura sau a o tempera”, se arată într-o analiză a agenției de rating.

Guvernul a modificat, prin a doua rectificare bugetară din acest an, legea pensiilor, care prevedea creșterea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie, introducând o creștere de numai 14%. Dar Parlamentul a modificat această prevedere, repunând pe masă majorarea cu 40%. Guvernul a contestat la Curtea Constituțională legea emisă de Parlament, iar o decizie a CCR este așteptată.

S&P estimează că majorarea pensiilor cu 40% și alte măsuri expansive introduse în ultimii ani vor face ca deficitul bugetar al României să depășească 10% din PIB în 2021 și să rămână peste acest nivel și în următorii doi ani. Ca urmare, datoria publică va crește rapid, la fel și cheltuielile cu dobânzile raportate la veniturile totale ale guvernului, pe fondul creșterii nevoilor de finanțare.

„Dacă va fi implementată, o asemenea creștere semnificativă a cheltuielilor permanente va fi în detrimentul performanțelor fiscale și externe ale României, și va duce, cel mai probabil, la o corecție bugetară dezordonată, cu repercusiuni asupra revenirii fragile a economiei în epoca post-COVID-19”, comentează S&P.

Atât S&P, cât și celelalte agenții majore de evaluare financiară - Moody's și Fitch -, au România pe ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții, dar ratingurile au perspectivă negativă. S&P va reevalua ratingul României la începutul lunii decembrie.