Austria, Finlanda, Franța, Țările de Jos, Spania și România cer Comisiei Europene ambiții mai mari în viitoarea reglementare privind apărarea cibernetică.

Documentul neoficial, obținut de EURACTIV și datat 27 septembrie, este menit să influențeze viitoarea propunere pentru o politică de apărare cibernetică a UE (Cyber Defence Policy, CDP).

Comisia urmează să prezinte pe 9 noiembrie un pachet mai amplu de securitate și apărare, care ar trebui să includă un plan de acțiune privind mobilitatea militară și un program european de apărare, așa cum prevede noua strategie militară a UE, Busola strategică.

„CDP ar trebui să evidențieze, de asemenea, rolul pe care îl are apărarea cibernetică în cadrul arhitecturii mai largi de securitate și militare a UE”, scriu în document cele șase state membre.

Potrivit acestora, punctul de plecare pentru UE ar trebui să fie dezvoltarea unei înțelegeri comune a apărării cibernetice a UE, care nu poate fi limitată doar la protejarea rețelelor de comunicații militare.

Acestea propun identificarea domeniilor în care cooperarea militară și civilă ar trebui consolidată în ceea ce privește investițiile, consolidarea capacităților și coordonarea în caz de atac.

În plus, „UE și statele sale membre trebuie să clarifice cine protejează ce parte a spațiului cibernetic european, precum și rolurile și responsabilitățile fiecărui actor”.

Documentul neoficial subliniază necesitatea de a actualiza obiectivele de apărare cibernetică ale UE și de a crea o foaie de parcurs concretă pentru a sprijini punerea în aplicare a acestora.

De asemenea, documentul sugerează că CDP ar trebui să includă o modalitate prin care statele membre cele mai avansate din punct de vedere cibernetic să își împărtășească lecțiile învățate și proiectele organizaționale.

O ambiție „autentică”

Cele șase guverne doresc ca CDP să canalizeze investițiile necesare pentru a promova prioritățile din busola strategică. Printre acestea se numără o cooperare mai strânsă între actorii statali și non-statali, mecanisme de gestionare a crizelor, coordonarea cu parteneri precum NATO, promovarea cercetării și inovării și consolidarea capacităților.

În raport cu aceste priorități, statele membre ar trebui să stabilească programe naționale pe cinci ani, atât pentru civili, cât și pentru militari, în cooperare cu Comisia și Agenția Europeană de Apărare.

În plus, cei șase doresc ca politica de apărare cibernetică să stabilească orientări pentru investițiile prioritare, în special pentru tehnologiile emergente, cum ar fi criptografia post-cuantică, o tehnologie care poate rezista la piratarea de către computerele cuantice.

Guvernanță

Documentul propune instituirea unui rol de coordonare pentru un stat membru, după modelul proiectelor existente de coordonare cibernetică. Acest coordonator ar urma să coordoneze acțiunile de apărare cibernetică cu actorii externi, cum ar fi NATO, să facă schimb de informații cu părțile interesate relevante și să raporteze cu privire la amenințările cibernetice identificate.

Statele membre semnatare doresc, de asemenea, ca CDP să sprijine crearea oficială a unei rețele de comandanți cibernetici ai UE, asupra căreia Consiliul UE a convenit în luna mai ca parte a poziției cibernetice a UE.

La nivel tehnic, acestea pledează în favoarea operaționalizării rețelei de echipe militare de intervenție în caz de urgență informatică, care ar trebui să coopereze cu omologii lor civili.