Senatul a adoptat pe repede înainte un proiect de lege inițiat de PSD care limitează prețurile la raft ale alimentelor prin impunerea unui adaos maxim de 10% pe întreg lanțul de distribuție, de la producător la consumatorul final.

„Se plafonează prețurile la raft ale alimentelor care fac parte din coșul minim de consum (...), după cum urmează: la prețurile de livrare ale producătorului, adaosul maxim pe întreg lanțul de distribuție și vânzare cu amănuntul va fi de maximum 10%, pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării stării de urgență”, scrie la articolul 2 din propunerea legislativă.

Proiectul de lege pentru plafonarea prețului medicamentelor și a alimentelor de strictă necesitate a fost inițiat de parlamentari PSD, care consideră că este „imperios necesară” plafonarea „pentru a preveni comportamentele comerciale incorecte sau ilegale și posibilele creșteri substanțiale de prețuri”.

Problema este, spune avocatul Gabriel Biriș într-o postare pe Facebook, că procentul de 10% nu acoperă jumătate din costurile cu transportul, depozitarea, eventualele pierderi sau distrugeri pe lanțul de distribuție, plus costul efectiv de vânzare. 

„Acestea fiind spuse, ce vor face comercianții? Vor vinde în pierdere, vor veni acționarii cu bani de acasă să plătească diferențele? Greu de crezut...”, spune Biriș, fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor. El prezintă trei posibile variante, dacă legea va fi adoptată și de Camera Deputaților în forma actuală.


„Se pot intampla 3 lucruri:

(i) pur si simplu se inchid supermarcheturile. Un calcul simplu ii va duce la concluzia ca ii va costa mai mult sa continue vanzarile (in pierdere, cu cat vand mai mult, cu atat pierd mai mult!) decat sa nu se mai aprovizioneze, sa inchida imediat ce epuizeaza stocurile perisabile si sa trimita oamenii in somaj tehnic, ca tot e suportat de stat;

SAU

(ii) optiune valabila insa doar pentru lanturile multinationale care au branduri proprii ce acopera cosul minim, maresc preturile la producator (ca doar sunt produse pentru ei sau de ei iar preturile/marjele la producator nu sunt plafonate!) astfel incat sa nu iasa in pierdere daca vand cu marja totala de doar 10%;

SAU

(iii) o combinatie din cele doua, in care magazinele raman deschise dar aprovizionarea cu produsele incluse in cosul minim (care nu sunt brand propriu) sa fie redusa la minim posibil.

Prima optiune inseamna HAOS TOTAL. Pur si simplu nu vom mai putea cumpara mancare decat de la producatori...

A doua optiune, inseamna - pe langa restrangerea drastica a optiunilor, scoaterea cvasicompleta de pe raft a brandurilor locale si probabil inchiderea tuturor producatorilor romani care nu vor accepta sa produca (pe nimic) brandurile multinationalelor.

Cea de a treia inseamna haos partial + distrugere producatori romani.”

Gabriel Biriș

Nu este prima oară când parlamentarii încearcă să limiteze evoluția prețurilor în funcție de cerere și ofertă sau să intervină în lanțul de distribuție al produselor alimentare, fără un studiu de impact sau fără consultarea companiilor din industrie.

În plus, Senatul impune și sancțiuni pentru nerespectarea legii, respectiv „amendă începând de la 5 milioane de lei, dar nu mai mult de 4% din cifra de afaceri”.

„Cum adică "începând de la"??? Să presupunem că avem un lanț care vinde de 5 miliarde de lei. Nu mai mult de 4% înseamnă 200 milioane. Adică amenda poate fi începând de la 5 și sfârșind la 200 milioane. Cine hotărăște asta? Inspectorul de Concurență??? Pe ce criterii???”, mai spune Biriș.

Proiectul de lege a fost inițiat pe 24 martie, fiind adoptat doar o săptămâna mai târziu de Senat, care l-a trimis la Camera Deputaților pentru dezbatere.