Lumea nu a ieșit încă din criză, dar pare pe calea cea bună, potrivit Fondului Monetar Internațional, care estimează că în 2023 creșterea mondială va fi de 2,9%. Teama de o recesiune în Germania, în Italia și în altă parte în zona euro pare astfel să se îndepărteze, notează La Tribune.

Această prognoză este cu 0,2 puncte procentuale superioară precedentei, publicată în octombrie de Fondul Monetar Internațional. "Perspectivele sunt mai puțin sumbre decât în previziunile noastre din octombrie", a precizat economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, care subliniază că, dacă "anul viitor va rămâne dificil (...) va putea fi și unul de cotitură", înaintea unei creșteri în 2024 care ar urma să atingă +3,1% față de 2023.

"Anul viitor va rămâne dificil (dar) ar putea fi unul de cotitură", pe fronturile creșterii și inflației, a precizat economistul. Totuși, în 2023 și 2024, "creșterea mondială va fi slabă față de normele istorice", a insistat economistul șef al FMI.  

Germania, Statele Unite și China se descurcă mai bine decât ne așteptam

Statele Unite arată o bună reziliență, cu o creștere așteptată de 1,4% în 2023, adică 0,4 puncte procentuale mai mult decât în estimarea din octombrie a FMI. Organizația internațională cu sediul la Washington a salutat și perspectivele bune ale Germaniei și Italiei care ar urma să scape de recesiune, spre deosebire de ce prevedea ea în octombrie. În final, creșterea în zona euro se așteaptă să fie de 0,7%, adică cu 0,2 puncte mai mult decât la ultima estimare a FMI, în urma unei bune rezistențe la criza energetică legată de conflictul din Ucraina.

Dar noutatea care a permis creșterea perspectivelor FMI vine din Est. E vorba de redeschiderea Chinei după renunțarea la politica zero Covid. În ciuda gestionării haotice care a dus la o creștere puternică a numărului cazurilor de Covid în țară, această redeschidere ar trebui să permită creșterii chineze (+5,2% fața de 4,4% prevăzut acum trei luni) să accelereze economia mondială.

Dacă majoritatea țărilor se desurcă peste așteptări, nu este și cazul Regatului Unit, care ar urma să fie singura țară din G20 care va cunoaște o recesiune în acest an. Insula, cu o inflație de 10,5% în decembrie (față de 5,3% în Franța) și mișcări sociale care slăbesc economia țării, ar urma să aibă o scădere a PIB de ordinul a 0,6%, adică 0,9 puncte procentuale mai puțin decât se prevedea în octombrie.

În ce privește inflația, principalul rău în 2022, aceasta scade deja și ar urma să fie mai mică în 2023 decât în 2022 în majoritatea țărilor, arată FMI în raportul său. Instituția de la Washington o vede totuși puțin mai ridicată în acest an decât prevedea anterior, de 6,6% față de 6,5% prognozate în octombrie. Dar ar uma să revină în 2024 la niveluri inferioare celui din 2021 (+4,3% fața de +4,7%). 

Perspective pentru 2023 asupra cărora nu există consens 

Dacă FMI revizuiește în sus perspectivele sale pentru creșterea mondială în 2023, nu este cazul tuturor. Banca Mondială a mizat pe o creștere de 1,7% în acest an, într-o luare de cuvânt pe 11 ianuarie. E vorba de un scenariu mult mai puțin optimist decât cel din iunie, când estima creșterea din 2023 la 3%.

Aceste perspective au fost depreciate din cauza inflației persistente, a creșterii dobânzilor și a războiului din Ucraina. "Sunt foarte îngrijorat de riscul de persistență a încetinirii. Potrivit estimărilor noastre, creșterea mondială între 2020 și 2024 va fi sub 2%. Este cea mai slabă creștere pe 5 ani din 1960", a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass, într-o conferință de presă telefonică. Pentru 2024 instituția prevede o relansare, dar modestă, de +2,7%.

De notat că Banca Mondială și-a anunțat poziția înaintea anunțării renunțării la măsurile masive de izolare contra Covid-19 în China. Parametrii luați în calcul de cele două instituții sunt de altfel foarte diferiți. 

Amenințare pentru locurile de muncă

Dacă băncile centrale frânează din toate puterile pentru a opri inflația crescându-și dobânzile din primăvara 2022 (+ 450 puncte de bază FED și +250 puncte BCE), acest lucru nu va fi lipsit de consecințe asupra locurilor de muncă. "Atâta vreme cât oamenii au de lucru, chiar dacă prețurile sunt mari, ei consumă, ceea ce a ajutat economia în trimestrul al treilea, în special în Statele Unite și în Europa, dar știm că impactul restrângerii financiare va veni", în termeni de șomaj, a insistat șefa FMI într-o conferință de presă pe 13 ianuarie.

Cu atât mai mult cu cât situația nu se ameliorează, din cauza unei "inflații care rămâne tenace" și față de care "acțiunea băncilor centrale nu s-a încheiat încă", a amintit Kristalina Georgieva, subînțelegând în același timp că "fără îndoială, criza nu s-a încheiat".

Kristalina Georgieva a subliniat astfel necesitatea de a evita ca înăsprirea financiară să adauge tensiuni suplimentare în relațiile sociale. "Nu suntem decât în 12 ianuarie și avem deja Brazilia, Peru, Bolivia, Columbia, Regatul Unit, toate din motive diferite, dar cu tensiuni sociale foarte clare". Dacă condițiile de pe piața muncii se deteriorează în aceste țări, președinta Fondului Monetar Internațional estimează că tensiunile sociale ar putea fi exacerbate.

În opinia ONU, austeritatea nu este răspunsul corect

În contratimp față de FMI, Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare afirmă în raportul său anual publicat la începutul lui octombrie că băncile centrale și-au crescut prea repede dobânzile directoare, ceea ce amenință viața țarilor sărace. "Să crezi că ele vor putea să facă să scadă prețurile bazându-se pe dobânzi mai ridicate fără să provoace recesiune este un pariu imprudent", a avertizat CNUCED.

Dacă agenția ONU prevede totuși o creștere de 2,2% în 2023, ea a estimat că o creștere cu un punct procentual a dobânzii directoare a FED ar reduce producția economică a celorlalte țări bogate cu 0,5% și producția economică a țărilor sărace cu 0,8% în următorii trei ani.

Sursa: RADOR