România își bazează în continuare planurile de tranziție energetică pe creșterea masivă a consumului de combustibili fosili, prin noile proiecte de centrale termice, rețele de distribuție a gazului fosil, dar și noi capacități de exploatare, care vor conduce la creșterea emisiilor de carbon, precum și a dependenței de gaze fosile, avertizează organizațiile de mediu într-o scrisoare cu recomandări transmisă Ministerului Energiei, potrivit Agerpres.

"Am atras atenția că România își bazează în continuare planurile de tranziție pe creșterea masivă a consumului de combustibili fosili, prin noile proiecte de centrale termice, rețele de distribuție a gazului fosil, dar și noi capacități de exploatare, în speță Neptun Deep, care vor conduce la creșterea emisiilor de carbon, a impactului climatic, precum și a dependenței României de gaze fosile. Organizațiile solicită reducerea capacității planificate bazată pe gaze fosile și mai multă ambiție în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eforturi pentru scăderea consumului de gaz împreună cu investiții în eficiență energetică. Strategia propune o țintă scăzută de energie regenerabilă, de 36% până în 2030", notează sursa citată.

În acest context, organizațiile de mediu reamintesc de recomandările Comisiei Europene în ceea ce privește noua țintă de energie regenerabilă, de cel puțin 41% până în 2030.

"România are în continuare multe oportunități de introducere a energiei regenerabile în sectorul încălzire-răcire, transporturi, dar și în producția de electricitate, dacă se va renunța la o parte din capacitatea planificată pe gaz și se va pune mai mult accent pe modernizarea rețelelor și stocare", se menționează în scrisoare.

Activiștii de mediu au cerut introducerea unui sub-obiectiv pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă și colaborarea interinstituțională. În paralel, au subliniat nevoia de a renunța la investiții hidroenergetice distructive, pentru care chiar strategia amintește că România și-a atins și depășit limita de sustenabilitate.

Practic, ONG-urile susțin mai degrabă promovarea retehnologizării hidrocentralelor și a stocării prin pompaj, în locații cu impact redus.