„Transgaz s-a angajat să pună la dispoziție capacități în punctele de interconectare pentru a se putea exporta volume suplimentare de gaze naturale din România către Ungaria și Bulgaria. Se va promova astfel circulația liberă și la prețuri competitive a fluxurilor de gaze naturale în Europa de Sud-Est, un pas înainte către o piață europeană unică a energiei”, a spus Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabil cu politica în domeniul concurenței.

În iunie 2017, Comisia a lansat o procedură oficială pentru a evalua dacă Transgaz, compania de stat care operează sistemul de transport al gazelor din România, a încălcat normele antitrust ale UE prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România, prin faptul că nu a investit suficient în construirea infrastructurii pentru export, a aplicat tarife de interconectare care au făcut ca exporturile de gaze naturale să fie neviabile din punct de vedere comercial și a invocat argumente tehnice nefondate ca pretext pentru restricționarea exporturilor.

Potrivit Comisiei, aceste restricții ar fi putut menține sau crea bariere în calea circulației transfrontaliere a fluxurilor de gaze naturale din România – unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din UE – către Ungaria și Bulgaria, contrar obiectivului unei uniuni integrate a energiei, în care energia circulă liber între statele membre, pe baza forțelor concurențiale și a celei mai bune utilizări posibile a resurselor.

În urma inițierii procedurii oficiale de investigare, Transgaz a propus să își asume anumite angajamente ca răspuns la preocupările Comisiei, care a consultat ulterior participanții la piață pentru a verifica dacă angajamentele propuse ar elimina problemele de concurență identificate. Transgaz a adus apoi modificări angajamentelor, în urma reacțiilor din piață, astfel încât să permită accesul participanților la piață la capacități semnificative de export.

Concret, compania românească s-a angajat să pună la dispoziție capacități minime de export de 1,75 miliarde de metri cubi pe an (aproximativ o șesime din consumul anual de gaze naturale al Ungariei) la punctul de interconectare dintre România și Ungaria (Csanádpalota), să pună la dispoziție capacități minime de export la un nivel total de 3,7 miliarde de metri cubi pe an (această capacitate acoperă mai mult de jumătate din consumul anual de gaze naturale al Bulgariei și al Greciei) în două puncte de interconectare dintre România și Bulgaria (Giurgiu/Ruse și Negru Vodă I/Kardam) și să se asigure că tarifele pe care le va propune autorității române de reglementare în domeniul energiei (ANRE) nu vor diferenția între piața de export și cea internă, evitându-se astfel tarifele de interconectare care fac exporturile neviabile din punct de vedere comercial, dar și să se abțină de la utilizarea oricăror alte mijloace de obstrucționare a exporturilor.

În temeiul normelor antitrust ale UE, Comisia Europeană a conferit angajamentelor propuse de Transgaz un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic.