Un raport elaborat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) analizează situația pregătirilor pentru adoptarea monedei euro și formulează câteva propuneri pentru instituțiile de resort. Aceasta, în condițiile în care ținta oficială, menționată în Programul de Convergență transmis Comisiei Europene, rămâne deocamdată anul 2019.

(Totuși, trebuie menționat că recent, oficiali din Banca Națională a României au apreciat că ținta de aderare la moneda euro ar trebui decalată. „Anul 2019 a devenit tot mai mult o țintă nefezabilă pentru că nu a fost urmată de elaborarea unui plan de acțiune și de punerea sa în practică”, a declarat viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.) 

Analiza CRPE evidențiază trei opțiuni majore pentru România:

• Opțiunea 1: Opțiunea grăbită: Menținem ținta asumată în Planul de Convergență, și anume 1 Ianuarie 2019, însă trebuie să elaborăm rapid un plan de acțiune concret, care să cuprindă anumite reforme structurale, inclusiv la nivelul politicii monetare.

Ne confruntăm cu lipsa unui leadership asumat de către o instituție centrală. O astfel de poziție ar trebui să fie asumată de Ministerul Finanțelor Publice, model observat în alte țări (...) 

 „Nu este opțiunea pe care o preferăm, ar presupune o abordare eficientă la nivel național. Problemele abordate trebuie rezolvate într-un ritm foarte accelerat; inițiativa nu există și nu poate fi observată în momentul actual”, a spus Ciprian Ciucu, director CRPE. 

• Opțiunea 2 - Cea realistă: „Amânăm ținta asumată în cadrul Planului de Convergență 2015-2019 și propunem o țintă flexibilă, însă la care să atașăm un plan concret, cu un timeline stabilit și asumat la nivel național, de către toate instituțiile competente.”

• Opțiunea 3: Opțiunea "mai stăm să vedem ce se întâmplă”: Această opțiune pleacă de la premiza că trebuie să acționăm cu precauție în stabilirea unei ținte reale de aderare, nefiind astfel în situația urgentă de a propune o data exactă de aderare. Tergiversarea termenului de aderare pe o perioadă cât mai mare, până la echilibrarea contextului economic.

Decizia de aderarea la zona euro - totuși, foarte riscantă 

Andrei Mocearov, profesor de economie și specialist studii europene în cadrul Camerei Deputaților a explicat la dezbaterea organizată miercuri de CRPE că „abordarea temei zonei euro este foarte riscantă; trăim într-o lume extrem de volatilă, este foarte greu de stabilit ce înseamnă competitivitate reală”. 

„România e înclinată să dorească să fie la masa celor mari, acesta este motivul pentru care dorește să adere. Dar zona euro, în sine, ar trebui să prevadă niște instrumente adaptate la evoluțiile recente. Din punct de vedere al criteriilor economice, cred că aș propune varianta 3, fiindcă intrarea într-o zonă euro care seamănă cu standardul aur din perioada postbelică ar însemna pentru România o suferință foarte mare dacă ar apărea o criză, iar criza va apărea”, a spus Mocearov.

Gabriela Drăgan, director al Institutului European din România, a punctat că analiza privind oportunitatea și momentul adoptării monedei euro ar trebui să ia în calcul inclusiv situația celor nouă țări UE care nu sunt în zona euro și nici nu și-au stabilit o dată țintă pentru aderare.

În plus, a subliniat aceasta, deocamdată în România nu se poate vorbi de o convergență reală atâta timp cât în clasamentul competitivității globale situația noastră este foarte gravă la indicatorii nevoilor de bază, spre exemplu infrastructura de transport, unde suntem dincolo de capătul clasamentului. 

Raportul integral CRPE - „Orizontul EURO-2019: Am invitat pe toatǎ lumea la o nuntǎ dar nu face nimeni pregǎtirile” se găsește aici.