Această decizie a fost luată aproape în unanimitate (doar Ungaria a votat împotrivă) de Consiliul UE. Momentan este un angajament voluntar, dar ar putea deveni obligatoriu, dacă mai mulți membri UE îl solicită. Scopul este de a face economie înainte de iarnă, pentru a pregăti economiile pentru aprovizionarea limitată cu gaze naturale. Statele membre au convenit să reducă cererea de gaze între 1 august 2022 și 31 martie 2023 în comparație cu consumul lor mediu din ultimii 5 ani, putând să aplice măsuri la alegere.

Se pare că și guvernul bulgar a fost de acord cu această decizie, doar că în condițiile autohtone s-ar putea dovedi extrem de dificil de implementat, comentează Dimităr Ciobanov în Trud.

Diferența față de majoritatea țărilor UE este semnificativă – în acele state ponderea energiei electrice generate din gaze naturale este semnificativ mai mare decât în Bulgaria. Economia ar trebui să se realizeze prin schimbarea surselor - de la gaze naturale să se treacă la resurse alternative, cum ar fi cărbunele, energia nucleară, lemnul etc. Adică, producția de curent din aceste surse poate fi ajustată la valorile specifice de consum la un moment dat, pentru a ajunge la echilibru sau la o stare apropiată de acesta, care nu este caracteristică producției din centrale fotovoltaice sau eoliene.

Există mai multe probleme asociate cu o astfel de decizie. Insuficiența se datorează reducerii livrărilor din Federația Rusă. În unele cazuri, este o chestiune de decizie proprie a statelor, iar în altele - există un refuz al Rusiei de a livra cantitățile pe care le-a livrat în trecut.

Problema este că politicile țărilor în mod individual și colectiv din cadrul UE le-au făcut foarte dependente de gazele naturale rusești, iar în prezent se află într-o tranziție în care această dependență va fi limitată parțial sau total. Doar că ele nu au o soluție pe termen scurt la problema deficitului care apare în acest fel. Adică decizia a fost luată mai întâi (probabil și cu stimulente de la producătorii de gaze care concurează cu Rusia) și apoi s-au realizat efectele acesteia.

De fapt, concurența privind consumul de gaze naturale în UE se va intensifica din cauza deficitului. Aceasta înseamnă că, pentru a putea obține volume mai mari de gaz, țările vor licita una împotriva celeilalte (precum și împotriva tuturor celorlalți cumpărători din întreaga lume) și astfel vor influența din ce în ce mai mult prețurile. În acest proces, totuși, participanții mai puțin solvenți (cum ar fi Bulgaria) au mai multe șanse să piardă. Desigur, aici este foarte important dacă infrastructura disponibilă permite importuri din toate sursele posibile. De exemplu, Germania nu are încă propriile terminale de regazificare a gazului natutal lichefiat.

De fapt, o astfel de decizie politică nu este în concordanță cu realitatea economică. Desigur, a fost puternic influențată și de războiul din Ucraina, dar pune sub semnul întrebării dacă politicienii europeni țin cont în general de interesele întreprinderilor și ale consumatorilor casnici din UE. Privarea acestora de posibilitatea de a alege și apelurile de a sta aproape în frig și în întuneric și de a folosi apă călduță în loc de apă fierbinte, astfel încât să poată îndeplini sarcina de a reduce consumul de gaze naturale, contravine dorinței UE de a fi cea mai bună economie dezvoltată în întreaga lume.

Din cauza unei politici incorecte în domeniul energiei, consumatorii europeni, potrivit înțelegerii politicienilor, ar trebui să se priveze de unele dintre realizările civilizației moderne.

Mai mult, în loc ca politicienii să-și asume responsabilitatea pentru deciziile lor, acest lucru va fi transferat întreprinderilor și gospodăriilor din întreaga UE.

O altă problemă apare din faptul că se urmărește o reducere de 15% față de consumul mediu din ultimii 5 ani. Această perioadă cuprinde criza provocată de COVID-19 și măsurile de prevenire a răspândirii acesteia, când se constată o scădere semnificativă a consumului de gaze naturale din cauza restrângerii semnificative a activității economice. Astfel, de fapt, reducerea cererii actuale față de un an cu dezvoltare normală ar trebui să fie semnificativ mai mare.

Între timp, pe bursa olandeză, prețul gazelor naturale, la 27 iulie, a depășit din nou 200 de euro pe MWh și s-a îndreptat către valorile record înregistrate în martie 2022, deși încă nu le-a atins. Insuficiența de gaze naturale în cea mai mare parte a UE va continua să crească prețurile. O scădere a cererii poate fi realizată din cauza reducerii activității economice ca urmare a înăspririi politicii monetare a Băncii Centrale Europeane, care deja a început. 

Aspecte autohtone 

Raportul anual privind activitatea Bulgargaz EAD pentru anul 2021 arată repartizarea cantităților vândute de Bulgargaz către clienți. Se arată unde poate fi găsită o vulnerabilitate mai gravă în economia bulgară ca urmare a insuficienței de gaze naturale. Cei mai mari consumatori sunt companiile de încălzire, dominate de Termoficare Sofia, care furnizează căldură pentru peste 400.000 de consumatori casnici și firme. Alte sectoare puternic afectate vor fi industria chimică, mai exact fabricile de îngrășăminte, producția de sticlă și porțelan, reprezentanți ai metalurgiei feroase și neferoase, fabricile de ciment și mineritul și producția de materiale de construcție. În afară de asta, multe întreprinderi mai mici, spitale, școli, grădinițe etc. folosesc încălzirea pe gaz.

Ponderea relativă a gospodăriilor în consumul total de gaze naturale este scăzută în comparație cu valorile medii pentru UE. Alternativa, însă, este trecerea la încălzirea pe electricitate sau la încălzirea cu lemne și cărbune, aceasta din urmă riscând deteriorarea calității aerului în zonele rezidențiale, ceea ce este deosebit de vizibil în lunile de iarnă.

Cu toate acestea, ponderea producerii de energie electrică din gaze naturale este, de asemenea, semnificativ mai mică, și tocmai aceasta reprezintă o problemă. Aceasta este agravată de faptul că producția de căldură este destinată în mare parte consumatorilor casnici, ceea ce înseamnă că economisirea prin utilizarea de surse alternative precum cărbunele, păcură, lemnul etc. sunt aproape imposibile (și din motive tehnologice).

În plus, întrebarea aici este că pentru o reducere de 15% ar trebui să se aplice consumul mediu din ultimii 5 ani – inclusiv pentru cei din sănătate. Desigur, aprobarea acestui regulament pare logică pentru un guvern demisionar, care nu va suferi consecințele propriei decizii. Responsabilitatea pentru punerea în practică (sau mai probabil lipsa de performanță) va rămâne în sarcina guvernului interimar, dar aspectele negativele vor fi pentru aproape întreaga economie.

La fel ca la nivelul Uniunii Europene, și aici apar idei absurde ca apa caldă furnizată de sistemele de termoficare să fie la o temperatură mai scăzută, precum și să se limiteze furnizarea de caldură, astfel încât cantitățile de gaz necesare producției să fie reduse.

Vestea bună din ultimele zile este că guvernul demisionar și-a asigurat contracte pentru încă 7 petroliere de GNL. Doar că trebuie precizat faptul că este necesar să se asigure infrastructura pentru ca acest gaz să ajungă în cele din urmă în Bulgaria. În mod evident, acest lucru nu a fost făcut și s-ar putea dovedi a fi un obstacol serios în calea realizării acestor contracte. Dacă în regiune nu este disponibilă o capacitate suficientă (probabil până la sfârșitul acestui an), atunci astfel de contracte nu ar aduce beneficii deosebite economiei Bulgariei. De exemplu, conform cererii făcute de Bulgargaz EAD către Comisia pentru Reglementare în Energie și Apă pentru aprobarea prețurilor la gaze naturale, capacitatea de marfă gratuită între 500.000 și un milion MWh nu este disponibilă până la sfârșitul anului pentru terminalul din Revitoussa (Grecia).Într-adevăr, o sursă mai probabilă rămâne Azerbaidjan.

În 2022, de acolo au fost importate circa 160 de milioane de metri cubi de gaze, iar pentru întregul an cantitatea totală este planificată să ajungă la 600 de milioane de metri cubi. Așadar, cantitățile așteptate conform acestei prognoze până la sfârșitul anului sunt de 440 de milioane metri cubi. Desigur, nu sunt suficiente pentru a acoperi întregul deficit, dar sunt totuși o posibilitate reală.

O parte semnificativă a problemelor din sectorul energetic sunt autohtone.

O asemenea problemă a apărut din cauza procedurii viciate de alegere a președintelui Comisiei de Reglementare în Energie și Apă, iar decizia a fost în cele din urmă declarată neconstituțională. Aceasta a fost (o altă) greșeală a coaliției de guvernământ și încercarea de a transfera responsabilitatea către alte entități politice este una nefericită. Cu toate acestea, grație partidelor din opoziție, în mandatul actualei Adunări Naționale a fost găsită o soluție rapidă, care va permite să nu se blocheze activitatea unuia dintre cele mai importante organe de reglementare.

Pe de altă parte, absența unui președinte ar întârzia luarea deciziilor, cum ar fi creșterea prețului gazelor naturale cu peste 54%, ceea ce se cere în prezent de la Bulgargaz. Acest lucru va afecta toți consumatorii de gaze din economie.

Pe piata locala de gaze naturale, Bulgargaz EAD a cerut de la Comisia de Reglementare în Energie și Apă ca prețul pentru luna august să fie de 286,84 de leva pe MWh (aproape 1.584 euro la 1.000 de metri cubi), ceea ce reprezintă o creștere de peste 54% față de prețul aprobat pentru luna iulie. Acesta pare mult peste gradul de toleranța socială și va crește semnificativ costurile de producție, punând în pericol competitivitatea întreprinderilor cu o pondere mai mare a costurilor pentru gaze naturale.

Astfel, până la sfârșitul anului, economia bulgară se poate confrunta atât cu o penurie de gaze, cât și cu prețuri prohibitive pentru cantitățile care sunt încă disponibile. Se așteaptă ca Turcia și România să înceapă în curând producția din Marea Neagră, pentru a acoperi o parte din nevoile acestor state. Cu toate acestea, o astfel de oportunitate nu este disponibilă pentru Bulgaria și deocamdată importul reprezintă singura soluție.

Sursa: RADOR