Lira a coborât cu peste 14 procente vineri, dar a mai recuperat ulterior din pierderi, pe fondul îngrijorărilor privind disputele dintre americani și turci.

Parcă pentru a pune gaz pe foc, președintele american Donald Trump a anunțat „dublarea” taxelor vamale pentru importurile de oțel și aluminiu din Turcia. „Moneda lor, lira turcească, se devalorizează rapid față de dolarul nostru puternic”, a spus Trump într-un mesaj pe Twitter, în care a precizat că livrările de aluminiu și oțel din Turcia vor fi taxate de acum cu 20% și, respectiv, 50%.

După anunțul lui Trump, lira și-a acccentuat declinul, coborând cu 19% față de valoarea de joi, apropiindu-se de nivelul de 7 lire la un dolar. În urmă cu câteva zile, un dolar costa mai puțin de 5 lire.

Într-un alt post, Trump notase că relațiile SUA cu Turcia nu sunt prea bune în prezent.

Deși ambele state sunt membre NATO, SUA și Turcia și-au impus sancțiuni reciproce pentru mai mulți responsabili guvernamentali. Tensiunile au cunoscut o bruscă escaladare săptămâna trecută după încarcerarea în Turcia a unui pastor american, Andrew Brunson, acuzat de autoritățile turce de terorism și spionaj.

În schimb, investitorii sunt îngrijorați de incapacitatea autorităților de a gestiona creșterea inflației, în contextul în care președintele Erdogan este un inamic înverșunat al creșterii dobânzilor.

Iar atitudinea sfidătoare a lui Erdogan din ultimele zile a neliniștit și mai mult piețele financiare. Președintele susține că un misterios lobby al dobânzilor și agențiile de rating occidentale vor să doboare economia turcă.

„Dacă aveți dolari, euro sau aur la saltea, mergeți la bănci pentru a-i schimba pe lire turcești. Este o luptă națională”, a spus Erdogan. „Va fi răspunsul națiunii mele celor care ne-au declarat un război economic”, a continuat acesta, potrivit HotNews.

De la începutul acestui an, lira a pierdut aproape 40% din valoare, iar căderea de vineri ar putea marca cea mai proastă săptămână pentru moneda națională din 2001.

Economiștii consideră că declinul cursului de schimb a fost cauzat de lipsa de încredere în capacitatea autorităților de a redresa economia.

Ministrul de finanțe Berat Albayrak, ginerele lui Erdogan, a prezentat un nou model economic, promițând o mai bună disciplină bugetară și prioritizarea reformelor, notează Reuters. De asemenea, ministrul a recunoscut că banca centrală are nevoie de independență, mai ales că observatorii consideră că declarațiile lui Erdogan privind dobânzile pun presiune asupra politicii monetare.

Albayrak a spus că pașii următori vizează reducerea deficitului de cont curent și recâștigarea încrederii. Turcia este dependentă de finanțările străine pentru a-și acoperi deficitul extern, iar deprecierea lirei afectează masiv companiile care s-au împrumutat în valută.

Dacă Erdogan este un inamic declarat al creșterii dobânzilor, considerând că un cost scăzut al creditului alimentează creșterea, investitorii se tem că economi se supraîncălzește și ar putea intra într-o criză profundă. Totuși, guvernul a redus joi estimarea privind creșterea economică din acest an la 4%, de la 5,5%, un semn că este dispus să accepte un ritm mai redus de creștere pentru a rebalansa economia, scrie Bloomberg.

Efectele crizei din Turcia s-au văzut și pe piețele europene, pe fondul expunerii unor grupuri bancare pe piața turcă. Financial Times a scris că Banca Centrală Europeană este îngrijorată de expunerea unor bănci din UE în Turcia, iar acțiunile grupurilor financiare și moneda unică au scăzut în ședința de vineri.