UE-25: Oportunitati si provocari
Largirea Ue la 25 de State Membre (sau, dupa altii, "reunificarea Europei") devine realitate pe 1 mai. Saptamana Largirii la EurActiv se concentreaza asupra provocarilor si oportunitatilor din domeniul politicilor.
Pe 30 aprilie, exact la miezul noptii (ora exacta poate varia datorita fusului orar), UE accepta formal si oficial zece noi State Membre. Ziua Largirii, 1 mai, este rezultatul a cativa ani de negocieri dure din partea tuturor partilor implicate iar UE-25 este personificarea sperantei de reunificare pasnica si democratica a majoritatii tarilor de pe continent.
Dar dincolo de revarsarea de sampanie si confetti, mare parte din cei 450 de milioane de cetateni ai noii Europe, sunt nesiguri daca vestile proaste care ar putea parea pe termen scurt vor fi compensate vreodata de avantajele pe termen lung.
Fapte-cheie:
Demografia: Largirea va creste populatia agrefata a Uniunii de la 378 de milioane la 450 de milioane de oameni-mai putini doar decat in China si India, si cu 160 de miliane mai multi decat in Statele Unite. Germania continua sa fie cel mai mare membru, cu 82 de milioane de locuitori. Malta este cel mai mic, cu 387.000.
Limba UE-25 va avea 20 de limbi oficiale, prin adaugarea cehei, estonienei, maghiarei, lituanienei, letonei, maltezei, polonezei, slovaciei si slovenei. UE are prevazut un buget de un miliard de Euro pe an pentru pastrarea naturii unice multilingvistice a Uniunii. Ian Andersen, purtator de cuvant al Serviciului Unit de Interpretare si Conferinte al UE (JICS), ar fi spus ca multilingvismul costa doi Euro pe an fiecare cetatean.
Economia Poate cea mai fierbinte problema este cea a actualelor disparitati dintre vechile si noile State Membre. PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei, cel mai mare stat care adera, este de zece ori mai mic decat al Luxemburgului. Conform unor date din 2002, PIB-ul combinat al statelor care adera a fost de 4,8 procente din bogatia totala a UE-15. Cu alte cuvinte, PIB-ul combinat la vechilor State Membre este de aproximativ 9.000 miliarde de Euro, in timp ce statele aderante strang doar 500 de miliarde. Diferenta de bogatie va crea, probabil, tensiuni financiare pe termen scurt.
Politica externa si de aparare
Pe termen scurt si mediu, largirea va face mai grea realizarea consensului intre 25 de state in politica externa si in problemele de aparare. Aceasta pare sa fie perspectiva, in ciuda faptului ca toate statele nou venite sunt membre NATO. Va trece ceva timp inainte ca UE-25 sa devina, ca sa-l citam pe seful politicii externe Javier Solana, "mai mult decat suma partilor sale".
Migratia Un aspect-cheie al integrarii economice care va fi amanat este libera circulatie a fortei de munca. Practic toate membrele vechi ale UE vor impune anumite restrictii pe pietele de munca si anumite noi State Membre vor introduce, probabil, masuri similare ca raspuns.
Opinia publica Sustinerea populatiei pentru largire a crescut per ansamblu in UE-15 si o tendinta asemanatoare a fost identificata in tarile in curs de aderare. Desigur, cifrele variaza spectaculos de la tara la tara. Statele Membre mai sarace (ca Grecia, Spania si Portugalia) par sa fie mai pro-largire decat statele mai bogate. Francezii au fost cei mai sceptici, peste 50% opunandu-se largirii Uniunii. Intre timp, ignoranta continua sa domine. Conform unui sondaj realizat recent in Franta, 40% dintre cei intervievati nu au putut numi nici unu dintre statele nou-venite. Nu e de mirare ca multi din UE-15 inca mai confunda Bucurestiul cu Budapesta si Slovacia cu Slovenia.
Analiza pe tari
Ca urmarea a referendumului de pe 24 aprilie, numai partea turca a Ciprului va arbora steagul UE pe 1 mai. In afara de toate provocarile politice si economice predictibile pe care Ue le-ar putea aduce unei comunitati de doar 200.000 de oameni, cea mai mare problema ramane asa-munita "linie verde" dintre ei si sudul grecesc (a se vedea si EurActiv.com din 27 aprlie 2004).
Este foarte probabil ca cehii vor ingrosa randurile euroscepticilor din Uniunea largita. Pe langa o scena politica volatila si un guvern slab, Cehia aduce in Uniune si un presedinte (Vaclav Klaus) care este cel mai aprig critic al Ue dintre toate cele zece tari aderante (a se vedea si EurActiv.com din 23 aprlie 2004). Intre 1989 si 2003, Republica Ceha a fost al doilea beneficiar de investitii straine directe din regiune (dupa Polonia). In 2002, investitiile straine directe reprezentau 11,9 procente din PIB-ul tarii. Cu toate acestea, astazi somajul are o valoare de aproximativ 10% iar deficiatul bugetar este de sase procente din PIB. Per ansamblu exista o majoritate care sustine aderarea la UE dar fiecare al doilea ceh este ingrijorat in legatura cu viitorul sau, in special de costul vietii si de sistemul de asigurari sociale.
Pentru tarile baltice, Estonia, Letonia si Lituania , aderarea la UE este o concluzie a unui proces de o decada, de rupere a legaturilor dureroase cu Uniunea Soviatica. Desi in grade diferite, toate cele trei state au ales o politica deschisa si ca rezultat economiile lor se apropie de criteriile de la Maastricht. In Letonia, cresterea economica a avut o valoare de 7,2% in 2003. Cu toate acestea, toate cele trei state au un peisaj politic extrem de volatil. Coruptia este alarmanta si problemele cu Rusia vecina se mentin (a se vedea si EurActiv.com din 7 aprlie 2004).
Procesul de reorientare catre Vest nu este lipsit de durere nici in Ungaria . Dupa ce a reprezentat un exemplu al reformelor si al cresterii accelerate, tara si-a consumat mult din rezerve in procesul de tranzitie si se confrunta acum cu efectele negative ale dezechilibrelor macroeconomice. Daca rata somajului este cea mai scazuta din zona, datoria statului se situeaza la 5,6 % din PIB. Asadar aderarea la Ue va coincide cu austeritatea economica. Intre timp, scena politica ramane adanc impartita intre stanga si dreapta. Cele mai mari temeri legate de aderare se axeaza in jurul handicapurilor prevazute in agricultura (a se vedea si EurActiv.com din 26 februarie 2004) si comert, ca si accesul la fondurile europene.
Pentru Malta marea problema din timpul procesului de aderare a fost cea a dimensiunilor: va fi tara inghitita de catre UE? Malta a fost prima care a convocat un referendum asupra aderarii si, la 53%, a dat cel mai strans "da" dintre toate tarile candidate. Avand un PIB pe cap de locuitor cu o treime mei mic decat media UE, maltezii se tem cel mai mult de soarta afacerilor lor (mici intr-o proportie covarsitoare) pe arena vasta a pietei libere europene. Dinspre partea pozitiva, maltezii se pot astepta sa beneficieze de pe urma programelor de dezvoltare ale UE si beneficii pot fi prevazute in domeniul bacar si cel al turismului.
In Polonia Primul Ministru Leszek Miller va pleca la doar 24 de ore dupa festivitatile de aderare (a se vedea si EurActiv.com din 30 martie 2004). Odata cu rezolvarea conflictelor politice interne (actualul lider de popularitate in sondaje este un partid nationalist de extrema dreapta), tara va trebui sa dovedeasca ca merita sa fie un jucator dominant in sfera agriculturii europene. Polonia este mai mare decat toate celelalte noua noi State Membre impreuna. Fiecare al treilea polonez isi castiga existenta din lucrul pamantului si exista milioane de mici intreprinzatori. Aderarea la UE va declansa o restructurare radicala a sectorului agricol al tarii. Intre timp, somajul deja a atins o medie de 20 de procente.
Peisajul politic actual din Slovacia este de asemenea tulburat. Coalitia aflata la guvernare este macinata de lupte interne si este si din ce in ce mai nepopulara (a se vedea si EurActiv.com din 19 aprilie 2004). Ca si in alte state aflate in tranzitie, populistii demagogi se hranesc din astfel de situatii. PIB-ul pe cap de locuitor al Slovaciei are o valoare mai scazuta decat jumatate din media UE. Intre timp, pachetele de reforme succesive sunt introduse unei populatii ingrijorata de prevazutele salturi ale preturilor care acompaniaza noul statut european al tarii.
Slovenia este vazuta in cercuri larga ca avand probabil cea mai sanatoasa economie dintre toate cele zece tari aderante. (a se vedea si EurActiv.com din 19 aprilie 2004). Slovenii au venituri de doua ori mai mari decat media celorlalte noua tari si de 70% din media UE. In acelasi timp, aceasta tara de 1,9 milioane de locuitori este ramasa in urma cu procesul de privatizare, iar problemele interetnice dintre sloveni, croati, bosniaci si sarbi continua sa se mentina.
Urmatorii pasi:
Cresterea Ue nu se va incheia o data cu actuala runda de largire. Bulgaria si Romania sunt asteptate sa adere in 2007, iar Croatia si Macedonia spera de asemenea sa se califice. In legatura cu candidatura Turciei, Comisia ramane sa ia o decizie in decembrie 2004. Intre timp, exista alte tari in Balcani in asteptare.
Linkuri
Articole de presa: Deutsche Welle, MENA.fn, Guardian, People's Daily, Transitions Online, International Herald Tribune, Fraternité Matin, TV5, Yahoo Germany, ZDF.