Companiile europene ale căror contracte de furnizare de gaze naturale încheiate cu Rusia stipulează că plata se face în euro sau dolari nu ar trebui să dea curs cererii Rusiei privind plata în ruble, a anunțat vineri Comisia Europeană.

Autoritățile de la Moscova au precizat vineri că nu vor tăia imediat livrările de gaze spre Europa, ca răspuns la șocul provocat joi când președintele Vladimir Putin a semnat un decret care cere cumpărătorilor străini de gaze naturale rusești să își deschidă conturi în ruble la banca de stat Gazprombank, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările.

Executivul comunitar a precizat că lucrează împreună cu companiile energetice și guvernele statelor membre pentru a analiza decretul președintelui Vladimir Putin însă companiile ale căror contracte de furnizare de gaze naturale încheiate cu Rusia prevăd plata în euro sau dolari nu ar trebui în încalce acele prevederi, scrie agenția Reuters, citată de Agerpres.

„Contractele convenite trebuie respectate. 97% din contractele relevante stipulează în mod explicit plata în euro sau dolari. Companiile cu astfel de contracte nu ar trebui să accepte solicitările rusești”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. „UE va răspunde în mod uniform la această ultimă încercare a Rusiei de a ocoli sancțiunile noastre”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Banca de stat Gazprombank a fost exclusă de la sancțiunile dure impuse altor bănci rusești după invadarea Ucrainei, oferind astfel cumpărătorilor europeni de gaze posibilitatea să își deschidă un cont la această bancă și să lase banca să cumpere ruble în numele lor. Însă pentru ca tranzacțiile să poată continua este nevoie ca Gazprombank să rămână în continuare nesancționată.

Europa primește 40% din necesarul său de gaze naturale din Rusia. Comisia Europeană a prezentat o strategie care prevede reducerea cu două treimi a dependenței de gazele naturale rusești în acest an.

România, care este una dintre țările UE cele mai puțin dependente de gazul rusesc, susține luarea unei poziții unitare a UE ca răspuns în fața acestui „gest de agresiune mascată” al Rusiei, a declarat vineri ministrul energiei, Virgil Popescu.

„Alături de statele membre ale Uniunii Europene vom avea o poziție comună, iar în acest moment se face o analiză juridică la nivelul tuturor statelor UE, pe marginea acestei decizii anunțată de Federația Rusă”, a menționat Popescu, într-un mesaj pe Facebook, adăugând că România are suficiente stocuri de gaze în prezent.

Companiile românești nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, și WIEE, un joint-venture între Gazprom și compania germană Wintershall.