Zonele urbane sunt acoperite de conexiuni în bandă largă de mare viteză, România fiind pe locul doi în UE în privința proporției de abonamente, dar rata de digitalizare a economiei și nivelul competențelor digitale rămân scăzute.

Comisia Europeană a publicat, vineri, rezultatele Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2017, un instrument care prezintă performanțele celor 28 de state membre în diverse domenii, de la conectivitate și competențe digitale la integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi și serviciile publice.

În general, UE a înregistrat progrese și și-a îmbunătățit performanțele digitale cu trei puncte procentuale față de anul trecut, însă aceste realizări s-ar fi putut face într-un ritm mai alert, iar situația variază de la un stat membru la altul (decalajul digital dintre primul și ultimul clasat este de 37 de puncte procentuale, față de 36 de puncte procentuale în 2014), se arată într-un comunicat al CE.

Danemarca, Finlanda, Suedia și Olanda prezintă cele mai bune rezultate în acest an, urmate de Luxemburg, Belgia, Regatul Unit, Irlanda, Estonia și Austria. Primele trei sunt și liderii în domeniu pe plan mondial, înaintea Coreei de Sud, a Japoniei și a Statelor Unite ale Americii.

Slovacia și Slovenia sunt țările din UE care au înregistrat cele mai importante progrese. Cu toate că au înregistrat unele îmbunătățiri, mai multe state membre, printre care Polonia, Croația, Italia, Grecia, Bulgaria și România, sunt încă în întârziere în ceea ce privește dezvoltarea digitală, comparativ cu media UE.

Indicele economiei și societății digitale este un indice compozit care măsoară progresele din domeniul digital în funcție de cinci elemente:  

  • Conectivitatea - banda largă fixă, banda largă mobilă, viteza și prețurile benzii largi.
  • Capitalul uman - utilizarea internetului, competențele digitale de bază și cele avansate.
  • Utilizarea internetului - utilizarea conținutului de către cetățeni, comunicarea și tranzacțiile online.
  • Integrarea tehnologiei digitale - digitalizarea întreprinderilor și a comerțului electronic.
  • Serviciile publice digitale - e-guvernarea.

Performanțele României:

1. Conectivitate: România are una dintre cele mai ridicate proporții de abonamente la servicii în bandă largă de mare viteză din UE, iar din ce în ce mai multe persoane utilizează serviciile mobile în bandă largă. Deși spectrul disponibil este în creștere, acoperirea rețelelor fixe și mobile (4G) în bandă largă rămâne una dintre cele mai scăzute din UE.

2. Capital uman: Din ce în ce mai multe persoane folosesc internetul, iar nivelul competențelor digitale este în creștere, însă acesta se situează în continuare pe penultimul loc din UE. Comisia notează că în România există un număr relativ ridicat de absolvenți în domeniile științei, tehnologiei, matematicii și ingineriei. 

3. Utilizarea internetului: Utilizatorii de internet din România desfășoară mult mai puține activități online decât media UE, în special în ceea ce privește comerțul electronic și serviciile bancare electronice. Rețelele sociale și apelurile video online sunt însă folosite intens.

4. Integrarea tehnologiei digitale: România nu și-a redus decalajul față de UE în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor, în special utilizarea tehnologiei de tip cloud computing și exploatarea canalelor de comercializare online. Cifra de afaceri din vânzările online a scăzut ușor. 

5. Servicii publice digitale: România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește disponibilitatea datelor deschise, însă oferta și utilizarea serviciilor de e-guvernare rămân scăzute. 

Ținând cont de rezultatele DESI, Comisia va publica în mai evaluarea sa intermediară referitoare la Strategia privind piața unică digitală, pentru a identifica domeniile în care ar putea fi necesare eforturi suplimentare sau propuneri legislative pentru a face față provocărilor viitoare.

 ”Treptat, Europa se digitalizează, însă multe țări trebuie să-și intensifice eforturile. Toate statele membre ar trebui să investească mai mult pentru a beneficia pe deplin de piața unică digitală. Nu ne dorim o Europă digitală cu două viteze. Ar trebui să colaborăm cu toții pentru ca UE să se numere printre liderii mondiali în domeniul digital”, a declarat Andrus Ansip, vicepreședinte al CE pentru piața unică digitală,