„Strategia actualizată reafirmă prioritățile stabilite în comunicarea din martie 2020, publicată cu o zi înainte ca OMS să declare epidemia de COVID-19 drept pandemie, și, totodată, aplică lecțiile învățate în urma crizei pentru a da avânt redresării și pentru a mări autonomia strategică deschisă a Uniunii Europene”, a anunțat Comisia într-un comunicat.

Strategia propune noi măsuri menite să consolideze reziliența pieței unice, îndeosebi în perioade de criză și abordează necesitatea de a înțelege mai bine relațiile de dependență din anumite domenii strategice cheie, prezentând un set de instrumente pentru reducerea acestor dependențe.

Strategia industrial a UE vine și cu măsuri de accelerare a dublei tranziții verzi și digitale. Dar principalul rol al strategiei este de a identifica și monitoriza principalii indicatori ai competitivității economiei UE în ansamblu: integrarea pieței unice, creșterea productivității, competitivitatea internațională, investițiile publice și private și investițiile în cercetare și dezvoltare.

„Strategia actualizată se concentrează pe IMM-uri, pentru care prevede sprijin financiar și măsuri adaptate, menite să le ofere, atât acestora, cât și firmelor nou-înființate, posibilitatea de a îmbrățișa dubla tranziție”, a menționat Executivul UE. Comisia intenționează să îl numească pe Vazil Hudák în calitate de reprezentant pentru IMM-uri.

Pe scurt, strategia subliniază câteva aspecte-cheie pentru domeniul industrial: consolidarea rezilienței pieței unice - mai ales în contextul restricțiilor impuse de statele membre ca urmare a pandemiei de COVID-19; reducerea dependențelor strategice ale Uniunii și accelerarea dublei tranziții, verzi și digitale.

Revizuirea aprofundată a normelor UE în materie de concurență, aflată în derulare, urmărește să asigure că aceste norme pot sprijini dubla tranziție verde și digitală în beneficiul cetățenilor europeni, într-un moment în care peisajul concurențial mondial suferă, la rândul său, schimbări fundamentale, susține Executivul european.

Comisia a efectuat o analiză „de jos în sus” bazată pe date despre comerț: dintre cele 5.200 de produse importate în UE, o analiză inițială a identificat 137 de produse (care reprezintă 6% din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) din ecosisteme sensibile, față de care UE este foarte dependentă - mai ales din industriile mari consumatoare de energie (de exemplu materiile prime) și din ecosistemele sanitare (de exemplu principiile active), precum și în ceea ce privește alte produse relevante pentru sprijinirea dublei transformări verzi și digitale. 34 de produse (care reprezintă 0,6% din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) sunt potențial mai vulnerabile, dat fiind eventualul lor potențial scăzut de ulterioare diversificare și înlocuire cu producția UE.