Statele membre pot injecta mai mulți bani în proiecte de energie verde, însă e greu de crezut că UE va mai aproba noi măsuri de sprijin pentru proiectele cu combustibili fosili, potrivit noilor reguli prezentate de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a aprobat noile Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, care vor fi adoptate în mod oficial în ianuarie 2022 și se vor aplica de la data adoptării. Acestea vor asigura alinierea la obiectivele și țintele importante ale UE stabilite în Pactul verde european și la alte modificări recente aduse reglementărilor din domeniile energiei și mediului și țin seama de importanța sporită a protecției climei.

Uniunea Europeană și-a propus reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% față de anul 1990 și obținerea neutralității climatice în anul 2050. Pentru atingerea acestui obiectiv vor fi necesare investiții uriașe în tehnologii cu emisii reduse de carbon, inclusiv investiții în sectorul energetic de aproximativ 350 de miliarde de euro pe an în acest deceniu.

„Europa va avea nevoie de un volum considerabil de investiții durabile care să sprijine tranziția sa verde. Deși o mare parte din sprijin va proveni din sectorul privat, sprijinul public va avea rolul de a asigura o realizare rapidă a tranziției verzi”, a declarat comisarul pentru concurență, Margrethe Vestager.

Vestager, care a prezentat marți noile orientări, a apreciat că acestea vor consolida eforturile pentru decarbonizarea societății europene. „Printre altele, acestea vor facilita investițiile statelor membre, inclusiv în sursele regenerabile de energie, pentru a accelera realizarea obiectivelor Pactului verde european, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor”, a adăugat ea.

Noile reguli extind categoriile de investiții și tehnologii pe care statele membre le pot sprijini pentru a acoperi toate tehnologiile care pot contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european. Normele revizuite permit, în general, un cuantum al ajutorului de până la 100% din deficitul de finanțare, în special în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, și introduc noi instrumente de ajutor, cum ar fi contractele pentru diferență în materie de carbon, pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor de înverzire ale industriei.

De asemenea, sunt modificate actualele norme privind reduceri ale anumitor taxe pe energia electrică pentru utilizatorii mari consumatori de energie. Normele vizează limitarea riscului ca, din cauza acestor taxe, activitățile din anumite sectoare să fie transferate în locuri în care măsurile disciplinare în materie de mediu lipsesc sau sunt mai puțin ambițioase decât în UE. Pentru a ține seama de eforturile sporite de decarbonizare necesare pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE, Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie includ reduceri ale tuturor taxelor care finanțează decarbonizarea și politicile sociale. În plus, pentru a permite statelor membre să mențină condiții de concurență echitabile și pe baza unor indicatori obiectivi la nivel sectorial, Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie au redus numărul sectoarelor eligibile.

Abordare pragmatică a investițiilor în gaze naturale

Totuși, noile linii directoare aduc, de asemenea, „un pic de pragmatism” în regulile privind ajutorul de stat, a adăugat comisarul danez, care a evidențiat gazele naturale drept „un caz special pentru că, deocamdată, acționează ca o punte pe drumul nostru către mai multă energie din surse regenerabile”.

„Dar un pod nu este o destinație, iar deciziile privind ajutorul de stat vor reflecta această raționament. Scopul nostru este și va rămâne eliminarea treptată a dependenței noastre de combustibilii fosili. Iar acestea includ gazul”, a insistat Vestager.

Concret, comisarul pentru concurență a spus că gazelor naturale li se va aplica o „clauză specială”, care să permită statelor membre cu cel mai scăzut PIB să treacă de la cărbune la gaze. „Pentru că au nevoie de o mână de ajutor pentru a face acest lucru”, a explicat Vestager.

În special, această clauză specială se adresează unor țări precum Polonia, Grecia sau România, care depind în măsură ridicată de energia produsă din cărbuni și planifică investiții în proiecte de gaz pentru a-l înlocui.

Criteriile cheie pentru ca proiectele de gaze fosile să obțină aprobarea UE pentru ajutor de stat sunt gradul de pregătire pentru viitor și dacă sunt gata să accepte cote mai mari de hidrogen verde sau biogaz. De asemenea, trebuie să arate că sunt clar pe calea către decarbonizare.

Potrivit Comisiei, este puțin probabil ca măsurile care implică noi investiții în gaze naturale să fie aprobate, cu excepția cazului în care se demonstrează că investițiile sunt compatibile cu obiectivele climatice ale Uniunii pentru 2030 și 2050, facilitând tranziția de la combustibili mai poluanți fără blocarea în tehnologii care pot să împiedice dezvoltarea pe scară mai largă a unor soluții mai curate.

„Putem face excepții pragmatice unde e nevoie, dar acestea tot trebuie să contribuie la obiectivul nostru climatic”, a precizat Vestager.

În ceea ce privește ajutorul de stat pentru nuclear, Vestager a spus că acesta va continua să fie evaluat în temeiul tratatului Euratom din 1957, care oferă o bază legală pentru sprijinul UE pentru proiectele de securitate și cercetare nucleară.

Orientările revizuite privind ajutorul de stat ar putea juca un rol indirect în domeniul nuclear, „de exemplu, atunci când hidrogenul este produs cu energie nucleară”, a spus Vestager.

„Iar acest lucru este prins în liniile directoare”.

Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie conțin, de asemenea, o nouă secțiune privind ajutoarele pentru închiderea centralelor pe cărbune, turbă și șisturi bituminoase pentru a facilita decarbonizarea în sectorul energetic.

După adoptarea orientărilor, statele membre vor avea obligația de a-și alinia schemele existente la noile norme începând cu 2024. Orientările stabilesc condițiile în care ajutoarele de stat acordate de statele membre în domeniile climei, protecției mediului și energiei pot fi considerate compatibile cu piața unică și criteriile pe care Comisia le aplică pentru a evalua sprijinul acordat de statele membre în aceste domenii.