Decizia Consiliului este ultima etapă formală din procesul de aprobare a PNRR, astfel că acordul de finanțare între România și Uniunea Europeană poate fi semnat de acum înainte. În baza acestui acord, România poate obține aproape 30 de miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). 

Rămâne însă în sarcina autorităților naționale să înceapă reformele promise, iar premierul interimar Florin Cîțu spune că lipsa momentană a unui guvern cu drepturi depline nu este un impediment. „Unele acte se pot face în Parlamentul României, dacă nu o să avem guvern, printr-un proiect de lege, deci nu este niciun fel de problemă, dar avem deja ordonanță”, a spus Cîțu. 

El a menționat că primii bani din PNRR ar urma să intre în țară în decembrie. Conform reglementărilor europene, statele membre dobândesc acces imediat la o prefinanțare de 13% din valoarea fondurilor puse la dispoziție prin MRR, aproximativ 3,8 miliarde de euro.

„Ca raportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, sunt bucuros să văd că implementarea acestui mecanism prinde contur și că banii încep să ajungă în toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România. Am conceput acest mecanism astfel încât el să poată finanța investiții în domeniile în care este cea mai mare nevoie de ele: sănătate, educație, infrastructură, digitalizare și combaterea schimbărilor climatice”, spune Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European.

„Este cel mai mare plan de investiții și reforme lansat vreodată de Uniunea Europeană. Obiectivul său este de a ajuta oamenii, întreprinderile și regiunile cele mai afectate de criza sanitară și de consecințele economice și sociale ale acestei crize, precum și de a întări economia și administrația publică pentru a face față unor viitoare crize”, a adăugat eurodeputatul PNL.

Însă, fostul ministru al investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea crede că România nu are capacitatea administrativă pentru a implementa PNRR. „Cea mai importantă întrebare este dacă avem capacitatea administrativă. Sper să nu vă surprind foarte tare sau să vă arunc în depresie dacă vă spun că România nu are capacitatea per se”, a spus Ghinea, cel care a fost responsabil de elaborarea și negocierea PNRR, într-o conferință organizată de G4Media și Economedia,

Dar, pe de altă parte, România este o țară care este obișnuită cu salturi de dezvoltare sau salturi de obiective venite ca urmare a presiunii politice, a presiunii UE și a presiunii publice, a adăugat fostul ministru, care speră că reformele incluse în PNRR vor fi totuși realizate.

Ratarea implementării PNRR nu ar însemna doar nerealizarea unor investiții, precum linii de metrou la București sau la Cluj. „Acestea vor fi doar niște eșecuri dureroase. Efectul mai grav ar fi la partea de reforme. Reformele sunt puse acolo pentru a rezolva recomandările de țară pe care Comisia Europeană le face de 10 ani de zile”, a mai spus Ghinea.

Colegul lui din USR, eurodeputatul Dragoș Pîslaru este ceva mai optimist. „Îndrăznesc să sper că se va găsi înțelepciune la nivel de guvern și chiar de Parlament pentru ca reformele din PNRR să se concretizeze și să nu mai apară interpretări politice. Neîndeplinirea reformelor poate bloca partea de investiții”, a scris Pîslaru într-o postare pe Facebook.

El spune că pentru PNRR nu ar trebui să mai fie o luptă între putere și opoziție: „Discutăm despre interesul național al României!”.

Și eurodeputatul PMP Eugen Tomac susține că este important ca actuala criză politică să se finalizeze cât mai rapid, pentru că PNRR este de acum deplin funcțional din punctul de vedere al UE, iar România trebuie să își respecte obligațiile asumate.

„Este de acum încolo o chestiune de voință politică. Criza de la București trebuie să se încheie urgent! România are nevoie de un Guvern cu puteri depline pentru a demara accesarea banilor”, a comentat Tomac pe Facebook.

„România are astăzi șansa reală de a deveni mai puternică și mult mai rezistentă în fața oricăror provocări. Luptele politice nu își mai au locul acum. Întreaga clasă politică trebuie să susțină transformarea calitativă a României”, a mai spus el.