Prin excluderea acelor investiții, care ar ajuta la reducerea emisiilor de CO2 ale Europei la zero până în 2050, de la calculul deficitului este vizată protejarea investițiilor guvernamentale, care de obicei sunt prima victimă a reducerilor de cheltuieli în perioade de criză. Excluderea investițiilor în astfel de proiecte a fost descrisă de oficialii europeni drept o "regulă de aur".

"Desigur, subiectul regulii de aur, într-un fel sau altul, va face parte din discuțiile cu privire la cadrul fiscal al UE", a declarat Valdis Dombrovskis la reuniunea miniștrilor Finanțelor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Vineri și sâmbătă, în orașul Brdo, din Slovacia, miniștrii europeni ai Finanțelor au discutat despre cum pot modifica regulile bugetare, pentru a le potrivit mai bine la noile realități economice, începând din 2023, când vor fi reintroduse. În prezent, aceste reguli, care limitează deficitul public la 3% din PIB și datoria la 60% din PIB, sunt suspendate până la finele lui 2022, pentru a da statelor membre o mai largă libertate de mișcare pentru combaterea crizei economice provocate de pandemia de coronavirus.

Unii oficiali, precum ministrul francez al Finanțelor, Bruno le Maire au spus că ideea excluderii investițiilor "verzi" din calculul deficitului este o idee care merită analizată pentru că aceste investiții ar ajuta la strângerea fondurilor importante necesare pentru a transformarea economiilor europene în următorii ani.

În schimb, alții, precum ministrul austriac al Finanțelor, Gernot Bluemel, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care ar putea fi pusă în practică o astfel de excludere, având în vedere că este greu de definit exact ce este o investiție "verde". "Din punct de vedere economic sau științific poate avea sens. Dar am văzut în repetate rânduri în trecut cum astfel de excepții în practica bugetară, pentru că ideea unei reguli de aur nu este nimic nou, sunt utilizate deseori ca o scuză atunci când lipsește voința politică pentru a respecta regulile. Și desigur nu ar trebui să fie așa", a spus Gernot Bluemel.

Ideea unei scutiri a investițiilor verzi de la calculul deficitului a fost avansată de centrul de reflexie Bruegel într-un raport pregătit pentru reuniunea miniștrilor europeni ai Finanțelor. Același raport sugera că obligația guvernelor UE de a reduce, anual, datoria publică cu o zecime din ceea ce depășește 60% din PIB este una mult prea ambițioasă în contextul economic de după pandemie.

Însă discuțiile cu privire la regulile fiscale sunt un subiect sensibil din punct de vedere politic din cauza lipsei de încredere între statele mai austere din nordul UE și țările din sudul continentului, care au o atitudine mai relaxată cu privire la disciplina bugetară.