Ministrul a mai spus că nu există îngrijorări cu privire la îndeplinirea, până la finalul lunii martie, a țintelor incluse în PNRR.

„În luna martie avem de atins 24 de jaloane. Ele sunt în diverse stadii în acest moment. Nu există îngrijorări cu privire la atingerea acestora. Și cred că ele vor fi închise. Sunt diverse acte normative în diverse stadii. Pentru o parte din jaloane nu este nevoie de acte normative - hotărâri de guvern sau ordonanțe de urgență -, ci pur și simplu de ordine de ministru, fie pentru publicarea unor ghiduri, fie pentru diverse proceduri care trebuie făcute în ministere. Pentru finalul lunii martie nu ar trebui să fie probleme”, a spus Dan Vîlceanu în cadrul unei conferințe de presă susținute la guvern.

El a explicat că România va face două cereri de plată din fondurile PNRR în acest an.

„Prima cerere de plată pe care România o va depune cel mai probabil la mijlocul lunii mai, care se referă la 2 miliarde de euro din partea de grant și 900 milioane de euro din partea de împrumut este legată de acele jaloane din decembrie 2021 și nu de jaloanele pe care trebuie să le închidem în martie 2022. Următoarea cerere de plată pe care o vom depune anul acesta va fi undeva în luna octombrie și va avea sume din granturi 2 miliarde de euro și din împrumuturi tot de circa 1 miliard de euro. Deci noi practic anul acesta ar trebui să atragem din PNRR 6 miliarde de euro în contul de la Banca Națională”, a declarat Vîlceanu.

Ministrul a menționat că până la finele anului 2021, România a îndeplinit 18 din 21 de jaloane prevăzute în PNRR, iar cele trei restante pot fi de asemenea închise, ca urmare a unor discuții între Comisia Europeană și Banca Europeană pentru Investiții.

El a admis că au fost unele întârzieri în îndeplinirea țintelor, justificate și de întârzierea în adoptarea planului, dar și de elaborarea efectivă a actelor normative.

„Pe de o parte, PNRR-ul a fost aprobat de Consiliu în noiembrie, practic noi nu am avut la dispoziție foarte mult timp să ne pregătim și să începem implementarea. Apoi, pentru a putea implementa PNRR-ul a fost nevoie de acte normative pentru implementare și aici mă refer la ordonanța privind fluxurile financiare, formarea acelui comitet interministerial ș.a.m.d., care au fost acte normative pentru a putea implementa. După aceea, fiecare minister în parte să-și producă documentele. A doua componentă este componenta de dialog cu Comisia, avem un dialog permanent și cea mai mare parte din actele normative sau dintre demersurile pe care le fac ministerele trebuie să le înaintăm și Comisiei pentru un feedback. La nivelul Comisiei există, de asemenea, o greutate în ceea ce privește răspunsul, pentru că acea echipă de la nivelul Comisiei Europene trebuie să gestioneze toate PNRR-urile din Europa”, a explicat ministrul.