„Dacă decizia de investiție se va lua anul viitor, și îmi doresc să se ia, din discuțiile purtate cu Romgaz și OMV Petrom, investițiile premergătoare ar dura 4-5 ani și vom avea gaze din 2026”, a declarat, într-un interviu acordat EURACTIV, Virgil Popescu.

Vezi aici prima parte a interviului acordat de ministrul energiei, Virgil Popescu

Acționarii Romgaz, statul român fiind de altfel principalul deținător de acțiuni, au aprobat la sfârșitul săptămânii trecute preluarea participației deținute de compania americană ExxonMobil în perimetrul Neptun Deep, unde au fost descoperite rezerve estimate la circa 100 miliarde de metri cubi.

Tranzacția ar urma să fie finalizată în primele luni ale anului viitor, după ce vor fi obținute și acordurile de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), a menționat Virgil Popescu.

Ministrul a precizat că numai din perimetrul Neptun Deep ar putea veni 10 miliarde de metri cubi anual, în condițiile în care consumul României este în jur de 12 miliarde mc în prezent. Producția locală este acum tot în jurul nivelului de 10 miliarde mc, dar este așteptată să scadă în următoarea perioadă, pe măsură ce unele rezervoare secătuiesc.

Pe de altă parte, Romgaz și OMV Petrom nu sunt singurele companii care investesc în Marea Neagră. Black Sea Oil and Gas este pe punctul de a începe producția dintr-un alt perimetru. Inițial, extracția de gaze ar fi trebuit să înceapă chiar în acest an, dar unele lucrări au fost întârziate, a explicat ministrul. „Cred că vor începe în primul trimestru al anului viitor să pompeze gazul… Se va produce un miliard de metri cubi, adică 8-9% din consumul României”, a spus Virgil Popescu.

Și ministrul și investitorii din domeniu spun că România are șansa de a deveni principalul producător de gaze off-shore din UE. Dar, pentru ca investițiile să înceapă, este nevoie de modificarea legislației off-shore, schimbată în perioada guvernării PSD, care a dus de altfel la amânarea deciziilor de exploatare a rezervelor de gaze din Marea Neagră și, în cele din urmă, la decizia ExxonMobil de a ieși din acest proiect.

Virgil Popescu este optimist însă. „Discutăm în coaliție și modificarea legislației off-shore. Cât de curând vom veni în Parlament cu schimbările”, a spus el.

Ce cred investitorii

„România ar fi putut să fie cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și este extrem de important de spus să această țară ar trebui să fie inundată de gaz. O situație similară cu Arabia Saudită sau cu Norvegia, când vine vorba de exporturile de gaze. Guvernul ar avea luxul întregii bunăstări care poate surveni din acele taxe legate de petrol și gaze. În momentul de față, însă, se importă și importul merge evident pe prețul pieței mondiale”, a declarat Mark Beacom, director general al Black Sea Oil & Gas, într-o conferință de specialitate în urmă cu câteva săptămâni.

Și reprezentantul Black Sea Oil & Gas și reprezentanții Petrom menționează schimbarea legislației off-shore drept esențială pentru continuarea investițiilor.

„Schimbările neprevăzute în Guvern au dus la întârzieri în procesul legislativ. Gazul din Marea Neagră este strategic pentru România și am văzut angajamentul autorităților române că această lege va fi modificată până la finalul anului. Orice întârziere în amendarea legii pune presiune asupra proiectului, amenință securitatea energetică a României și duce la creșterea importurilor de gaze”, a declarat zilele trecute șefa OMV Petrom, Christina Verchere.

„Am spus că pentru a lua decizia de investiții în 2022 trebuie să vedem modificările Legii offshore anul acesta. Suntem deja pe 8 decembrie. Dacă nu vedem schimbări la Legea offshore anul acesta, atunci, așa cum am spus, decizia va trebui să fie mutată în 2023 și vom muta și termenul pentru extragerea primelor gaze. Vedem că, în absența Neptun Deep, importurile vor crește la 50% în 2030, deci fără Neptun Deep România nu poate avea independență energetică. Și fără modificări la Legea offshore nu putem să avem Neptun Deep”, a mai spus reprezenta Petrom.

Când vor scădea prețurile

Dar va mai dura până când gazele din Marea Neagră vor influența semnificativ prețurile de pe piața locală. Deocamdată, prețurile gazelor vor rămâne ridicate, notează ministrul, care se așteaptă ca o scădere să apară abia în primăvară, după terminarea sezonului rece. „Piața este foarte sensibilă, orice declarație o poate mișca - când a declarat Putin că va crește producția și va crește livrările, a scăzut prețul. Când a apărut problema cu Ucraina iar au crescut”, a spus Virgil Popescu.

România este unul dintre statele membre care presează pentru ca Uniunea Europeană să recunoască investițiile în energie nucleară și gaze naturale ca investiții de tranziție spre un viitor neutru din punct de vedere ale emisiilor. Întrebat ce șanse sunt ca acestea să fie incluse în taxonomia verde de către Bruxelles, Popescu a răspuns: „Sunt optimist. Suntem stat pro-nuclear, suntem alături de celelalte 10 state membre pentru gaze naturale și ne mișcăm la Bruxelles astfel încât interesele românești și ale celorlalte state să poată să fie atinse”.

O decizie în acest sens este așteptată până la finalul anului, dar Popescu spune că și dacă opțiunea Comisiei va fi contrară dorințelor României, investițiile în gaze naturale vor continua.

De altfel, punctează ministrul, planurile de restructurare a producătorilor de energie pe bază de cărbune au fost elaborate înainte de a exista discuții privind schimbarea taxonomiei, fiind bazate doar pe Fondul de modernizare, un instrument lansat de UE pentru a finanța tranziția energetică în statele puternic dependente de surse poluante de energie. România insistă însă pentru includerea gazelor și energiei nucleare în acest catalog al UE pentru a da un semn de stabilitate și predictibilitate, în special către instituții finanțatoare. „Dă un semnal în piață că încă se mai poate finanța gazul, că se mai poate finanța gazul amestecat cu hidrogen. E un semnal către investitori că pot continua cu investițiile în acest domeniu”.