EURACTIV.ro: De la ce vârstă ar trebui introdusă educația juridică în școli?

Laura Ștefan: Niște noțiuni simple pot fi introduse destul de devreme în formarea copiilor. De exemplu, noțiunea de dreptate, de tratament egal, sunt lucruri ușor de înțeles chiar și la vârste foarte fragede. De altfel, dacă ne gândim la cum ne educăm copiii și le insuflăm aceste principii de foarte devreme, atunci când îi învățăm să împartă jucăriile, de exemplu, facem pași în acest sens.

Concret, putem vorbi despre educație pentru democrație, educație juridică și educație civică undeva la sfârșitul ciclului primar, începutul ciclului gimnazial. Apoi, pe măsură ce copiii cresc, putem să folosim din ce în ce mai multe instrumente care să le permită acestora să pună în aplicare, în mod concret, ceea ce au învățat. Astfel, pot experimenta în clasă, sub formă de jocuri, toate aceste concepte, se pot împărți în echipe, se pot face lucruri foarte interesante, pentru că noțiunile acestea nu sunt chiar atât de complicate. Din contră, sunt lucruri firești, naturale, pe care copiii le percep ca atare.

EURACTIV.ro: Prin ce mijloace ajungem mai ușor la copii, astfel încât aceștia să înțeleagă noțiuni abstracte de legislație?

Laura Ștefan: Cred că este important să alegem instrumente adaptate vârstei lor: jocul, atunci când sunt micuți, și apoi animațiile care, de fapt, recreează mediul online, mediul jocurilor electronice pe care ei le folosesc uneori în exces. Apoi, pe măsură ce cresc, putem folosi intrumente din ce în ce mai similare cu cele pe care copiii le vor utiliza mai apoi în viața adultă. Cred că și limbajul trebuie foarte bine adaptat vârstei. E important să vorbim pe limba lor pentru că, un limbaj pe care ei îl percep ca fiind artificial și prea complicat, cu siguranță va fi respins în mod automat.

EURACTIV.ro: De ce este important pentru un copil să cunoască elemente de legislație, principii juridice și să știe care îi sunt drepturile civice și libertățile?

Laura Ștefan: Ca să fie un cetățean „echipat”, să trăiască în această lume care este eminamente construită pe fundamente legale, ca să aibă instrumentele necesare pentru a se putea descurca în viață, să poată interacționa cu instituțiile publice, să își poată expune un punct de vedere argumentat. 

EURACTIV.ro: Cum se educă eficient spiritul civic sau cetățenesc?

Laura Ștefan: Consider că abordarea trebuie să fie una integrată, în sensul că nu sunt de părere că educația civică se face doar la ora de civică. Elementele acestea, odată introduse în mentalul copilului sau al tânărului, ar trebui apoi să fie ranforsate de școală și de comunitate. Copilul trebuie încurajat să fie asertiv, să își spună punctul de vedere și să îl susțină cu argumente, astfel încât să fie capabil să identifice eventualele abuzuri sau minciuna. Cred că este foarte important să nu-i mințim pe copii și să ne asumăm întregul pachet care vine cu această pregătire legată de conduita pe care un cetățean implicat o are în societate.

EURACTIV.ro: S-a propus ca educația juridică să devină obiect de studiu în școli iar Ministerul Justiției, prin protocoalele încheiate, a făcut primii pași în această direcție. Credeți, totuși, că statul are resursele necesare care să susțină astfel de inițiative?

Laura Ștefan: Nu cred că lucrurile ar trebui să fie exclusive. Ceea ce face Ministerul Justiției este complementar eforturilor care se fac dinspre societatea civilă. Cred că profesorii, la rândul lor, trebuie motivați și pregătiți în acest domeniu.

EURACTIV.ro: Și cum îi motivăm pe dascăli și cine ar trebui să se ocupe de pregătirea lor?

Laura Ștefan: Consider că manualele cu care se operează acum sunt destul de învechite. Noi, la Expert Forum, încercăm să organizăm școli de vară, de iarnă, să le oferim pregătire, pentru ca mai apoi ei să ducă mai departe ideile acestea către elevi. Este un efort mare si este o nevoie foarte mare pe piață pentru astfel de programe de pregătire. Însă o astfel de pregătire trebuie la rândul ei să fie făcută în mod aplicat, nu doar pur teoretic, iar ea trebuie să conțină și instrumentele practice pe care profesorii le pot folosi la clasă și pe care elevii le pot folosi apoi, mai departe, pentru a participa la funcționarea comunității lor.

EURACTIV.ro: Copiii sau tinerii care vor să se implice activ în viața comunității, în viitor, cum pot fi ei motivați și încurajați? 

Laura Ștefan: Motivarea este, în primul rând, una interioară. Dacă le pasă de cum evoluează comunitățile lor, ei se vor implica mai ales în problemele de interes pentru ei, iar asta e un lucru foarte normal. Oamenii trebuie să înțeleagă că toți indivizii reacționează pe baza intereselor proprii, în primul rând, și că, în anumite momente, interesul personal se pliază pe interesul public. De fapt, cred că tinerii trebuie să învețe să își promoveze interesele la nivelul minorității, să învețe să articuleze în mod coerent și convingător, să nu le fie frică să vorbească, să îndrăznească să ceară socoteală autorităților locale și să îndrăznească să ofere soluții, atât la școală, cât și în viața comunității. Cred că aceste lucruri sunt indispensabile dacă vrem ca România să funcționeze și să se schimbe și, de la o administrație opacă și atotsuficientă, să ajungem la o administrație care funcționează împreună cu cetățeanul și în beneficiul acestuia.