Abuzul de putere reprezintă un concept, un principiu esențial în paradigma statului de drept. Absența abuzului asigură legalitatea, buna funcționare a unei administrații publice. Cum se transpune acest concept în practică?

Abuzul de putere este reglementat în România în forma abuzului în serviciu. Unul dintre subiectele pe care au curs tone de cerneală, în încercări repetate, succesive, încăpățânate de a schimba definiția legală, pentru a restrânge aria acesteia de aplicare. Controversa este cu atât mai mare, cu cât o serie de potentați ai zilei, politicieni, funcționari publici sau alte persoane importante din zona serviciului public sunt anchetate pe baza acestei infracțiuni. Iar regula încearcă a fi schimbată în timpul jocului.

Abuzul în serviciu este reglementat în România de Codul Penal, art 297:

„Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”

Subiectul rămâne sensibil. În timp ce susținătorii articolului din Codul Penal în forma actuală consideră că nu trebuie să existe limitări în aplicare, ceilalți, unii dintre ei vizați de anchete în curs, se opun pretinzând că aria de acoperirea e prea largă, că ar trebui făcută diferențiere în funcție de valoarea prejudiciului produs (controversatul plafon de la care să se aplice infracțiunea - OUG 13/2017 introducea un astfel de plafon pentru prima oară, pentru ca acesta să apară ulterior în modificările aduse în Parlament).

Articolul de față nu își propune să analizeze modificările la zi și toate controversele care țin de peste doi ani și care au scos mii de oameni în stradă. Articolul se limitează să explice noțiuni și principii fundamentale. De asemenea, facem trimitere la comparații, studii care pot întregi contextul pentru o mai bună înțelegere a mizei de reglementare.

În limba engleză, abuzul de putere (abuse in power) mai poartă numele și de official misconduct; absența acestuia face parte dintre factorii care contribuie la statul de drept.

World Justice Project măsoară performanța în activitatea autorităților publice cu ajutorul a 44 de indicatori, organizați în opt factori: limitarea puterilor guvernamentale, absența corupției, guvernare deschisă, drepturi fundamentale, ordine și siguranță, implementare a regulilor, justiție civilă și justiție penală.

Printre factorii care asigură domnia legii (rule of law) se numără limitele impuse puterii guvernamentale. Sancționarea unui comportament abuziv în exercitarea funcției publice reprezintă unul dintre subfactorii esențiali ai restrângerii puterii. Aceste limită nu pot funcționa cu adevărat decât ăn strânsă legătură cu alt factor, cel al unei bune implementări (factorul 6), potrivit World Justice Project.

Cazuri celebre de abuz în serviciu

Pentru o mai bună înțelegre a ceea ce poate însemna abuz de putere, am căutat exemple la nivel internațional.

  • În 2013, Șeful Autorității pentru Protecția Consumatorilor din Mexic a închis un restaurant pe baza plângerii fiicei sale. Aceasta a fost supărată că nu a fost așezată la masa la care își dorea să stea.


Alte cazuri care au strânit multă indignare publică

  • În 2017, un primar din Florida a fost tras la răspundere pentru abuz de putere întrucât folosea permisul de parcare pentru o persoană cu handicap eliberat pe numele unei persoane decedat, relatează site-ul unbelievablefacts.com.
  • În 2010, presa a dezvășut că Episcopul din Bruges și-a abuzat sexual nepotul timp de 15 ani.
  • Adesea exemplele de abuz de putere includ și alte infracțiuni, cum ar fi luarea de mită, traficul de influență, frauda. Când un funcționar învestit cu autoritate publică se folosește de aceasta pentru a își satisface un interes personal, ca principiu, atunci este vorba de abuz de putere. Desigur, de la teorie la practică e cale lungă și reglementarea efectivă a nuanțelor aplicării cade în atributul legislativului și a puterii judecătorești, în aplicare.

Definirea și aplicarea conceptului sunt esențiale pentru ca respectarea principiului să devină efectivă. Într-un studiu comparativ cu privire la abuzul în serviciu, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) identifică mai multe categorii după felul în care este reglementat abuzul în serviciu în statele europene:

- state care reglementează prin existența unui prejudiciu - după modelul sovietic Rusia, Lituania, Serbia, Albania, Republica Moldova

- state în care abuzul în serviciu implică intenția dolosivă a funcționarului: Italia, Portugalia, Croația, Austria, Bulgaria, Ungaria

- state în care abuzul în serviciu este reglementat prin incriminarea unor infracțiuni specifice: Franța, Belgia, Germania, Olanda, Estonia.


 Recomandările Comisiei de la Veneția  

Comisia de la Veneția reprezintă un organism consultativ al Consiliului Europei cu privire la respectarea drepturilor omului. Comisia veghează la felul în care statele membre ale Consiliului Europei (printre care și România) pun în practică angajamentele asumate de state pe linia drepturilor fundamentale, în paradigma statului de drept. Comisia analizează legislația și inițiativele legislative în acord cu principiile statului de drept. Cu privire la modificarea Codurilor Penal și de Procedură Penal, pe care Parlamentul român le-a adoptat, Comisia de la Veneția a făcut, în octombrie 2018, următoarele precizări:

 

  • Comisia este îngrijorată de faptul că, luată separat, dar mai ales ca tot unitar, multe modificări vor afecta grav eficacitatea procurorilor în lupta împotriva diverselor forme de criminalitate, inclusiv a infracțiunilor legate de corupție, crime violente și criminalitate organizată.
  • Având în vedere considerațiile de mai sus, se recomandă autorităților române să reevalueze global amendamentelor aduse în materie penală, atât a Codului Penal, cât și Codului de Procedură Penală, printr-un proces cuprinzător și eficient de consultare, pentru a veni cu o propunere legislativă solidă și coerentă, beneficiind de un larg sprijin din partea societății românești.

Sursa: arhiva EURACTIV.ro - Recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la modificarea Codului Penal și al Codului de Procedură Penală, octombrie 2018

 

Studiu de caz Rulo, episodul 6 - Rulo se luptă cu abuzul de putere? 

„Rulo se luptă cu abuzul de putere?” este al șaselea episod din seria celor 10 animații scurte realizate de Asociația Digital Bridge (EURACTIV România) în parteneriat cu Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) este dezvoltat în special pentru copiii din clasele gimnaziale, în vederea familiarizării acestora cu principiul „statului de drept”.

Domnul Bolovan, șeful Ținutului, decide organizarea unui turneu de tenis pentru copii. Rulo iubește tenisul așa că decide să participe. Pentru a putea însă să meargă la turneu trebuie mai întâi să treacă de calificări, acolo unde se va confrunta cu nimeni altul decât băiatul domnului Bolovan.

La aflarea adversarului băiatului său, domnul Bolovan se sperie. El știe că băiatul lui nu are nicio șansă cu Rulo, dar are nevoie să se califice la turneu cu orice preț. Nu se poate ca tocmai băiatul lui să nu participe. Așa că se gândește la un plan. Urmărește animația video pentru a afla ce se întâmplă.

  • Link direct la tabloul celor 10 video-animații Rulo
    		•

    EurActiv

    RULO (Ep. 6): RULO și abuzul de putere

    Pentru a putea însă să meargă la turneu trebuie mai întâi să treacă de calificări, acolo unde se va confrunta cu nimeni altul decât băiatul domnului Bolovan.  La aflarea adversarului băiatului său, domnul Bolovan se sperie. El știe că băiatul lui nu are nicio șansă cu ...
    Mai mult pe EurActiv »