Constituția nu obligă la implicare, însă asigură toate condițiile pentru aceasta. Libera asociere, libertatea de conștiință, libertatea de exprimare, dreptul la informare sunt instrumente pentru oricine dorește să fie mai mult decât un spectator.

Ce facem cu aceste instrumente depinde de cât înțelegem, încă de copii, că nu ne naștem cetățeni, învățăm să fim cetățeni.

Învățăm că avem drepturi, dar și responsabilități.

Înțelegem că statul de drept garantează libertatea, dar că există limite. Un aforism preluat ulterior de oameni de stat sau filosofi: „Libertatea de a-ți încorda pumnul se termină acolo unde începe nasul meu”. Această formulare din motivarea unui judecător, în anii 1882 a fost preluată în forme adaptate de filosofi (J. St. Mill, în scrierile sale) sau de oameni de stat (Abraham Lincoln, în discursurile oficiale).

Filiosoful utilitarist J. St. Mill, la care se face multă trimitere astăzi pentru a explica limitele libertății explică de ce „în antichitate, libertatea era privită drept forma de protecție împotriva tiraniei conducătorilor politici." (Mill, 2016, ebook)

„Conducătorii jucau rolul (cu excepția câtorva guverne populare din Grecia) într-o antanoginzare necesară cu oamenii pe care îi conduceau. Liderii însemnau Un anume guvernator, sau un trib/castă conducătoare, care își trăgeau autoritatea din moștenire sau cucerire (…) Puterea lor era privită ca necesară, dar în egală măsură periculoasă - ca armă pe care o puteau folosi împotriva propriilor supuși, în egală măsură ca împotriva dușmanilor.

Pentru a preveni ca membrii mai slabi ai comunității să fie vânați de vulturii nenumărați, era necesar să mai existe un animal de pradă mai putrnic decât restul, menit să îi țină în frâu."

Prin urmare, concluzionează Mill (id.), libertatea avea rolul să contrabalanseze puterea excesivă.

Din antichitate până astăzi este greu de crezut că mentalitățile s-au schimbat, în anumite zone ale Globului, fundamental. Cu toate acestea, în statul de drept libertatea nu se reduce doar la o atitudine defensivă, ci este vorba de o libertate pro-activă - libertatea de implicare, de a acționa pentru rezultate, și nu doar în defensivă, pentru apărarea drepturilor.

Când o serie de voluntari, organizații non-guvernamentale iau inițiativa fondării unui spital din fonduri adunate de la comunitate - este o acțiune de implicare.

Când o persoană privată decide că, pe lângă faptul că respectă curățenia și natura - dă o mână de ajutor pentru a curăța parcul sau pentru a planta copaci - este vorba de implicare.

Când îți asumi să fii profesionist și să acționezi corect, în ciuda unor fatori mai mult sau mai puțini potrivnici - aceasta însemna responsabilitate și implicare.

Există o serie de forme de implicare în viața cetății. Dacă fiecare își face treaba cu responsabilitate, profesionalism, în condiții de integritate și etică profesională cetatea va arăta potrivit acestor rezultate.

Constituția dă dreptul la asociere

Art 40 din Constituție arată că cetățenii se pot asocia liber. Este vorba de „un drept fundamental, social-politic, clasificat, de regulă, în categoria libertăților de opinie, alături de libertatea conștiinței, libertatea de exprimare” (Tănăsescu, 2012: 82). Există însă și limitări, „dreptul de asociere nu poate fi un drept absolut”; limitele privesc trei aspecte: a) scopurile și activitatea; b) membrii; c) caracterul asociației, notează Tănăsescu (id.).

În ceea ce privește primul punct, partidele sau organizațiile nu pot funcționa împotrica altor drepturi, astfel încât sunt neconstituționale acelea care, *prin scopurile și activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suvernității, a integrității sau independenței României. (Constituția României, art 40.2)

Un studiu IMAS arată că tinerii sunt extrem de sceptici cu privire la comportamentul guvernamental și chiar al funcționarilor publici, însă discuțiile de grup au relevat că
tinerii au încredere în societatea civilă, în organizații non-guvernamentale.



în imagine: Universul de relaționare al tinerilor - studiu IMAS

Concluziile studiului IMAS cu privire la implicarea civică a tinerilor

Mulți tineri nu sunt preocupați să supravegheze buna guvernare sau să o impună, dacă nu există.

Tinerii au internalizat ideea că în România instituțiile nu funcționează în beneficiul cetățeanului sau al societății.

Sentimentul general este că sunt supuși la sfidare din partea funcționarului care ar trebui să le furnizeze în mod profesionist diverse servicii.

Sursa: Studiul IMAS, 2011, Atitudini civice și implicarea tineretului în viața social-politică: 14-15


Dreptul la asociere constituie premisa pentru implicarea cetățenească. În această privință, percepția  implicarea civică și activismul civic au în centru, potrivit cercetării calitative IMAS, voluntariatul, acțiunile de caritate și ajutorare pentru categoriile  sociale  defavorizate  sau  cu handicap, precum și alte comportamente sociale dezirabile (respectarea legilor și a libertăților celuilalt).

Din același studiu, sunt de reținut „opiniile conform cărora un cetățean implicat civic (bunul cetățean) votează și este informat în suficientă măsură pentru a nu fi manipulat. Cu toate că studiul datează din 2011, atitudinea tinerilor nu s-a schimbat esențial, însă dorința acestora de implicare este în creștere.”

Implicarea începe cu votul, dar nu se oprește la acest gest.

Studiu de caz Rulo, episodul 10 - Rulo candidează înpotriva lui Bolovan

„Rulo candidează înpotriva lui Bolovan” este al zecelea episod din seria celor 10 animații scurte realizate de Asociația Digital Bridge (EURACTIV România) în parteneriat cu Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) este dezvoltat în special pentru copiii din clasele gimnaziale, în vederea familiarizării acestora cu principiul „statului de drept”.

Trecând peste albumul de fotografii din copilărie, Rulo își amintește de impactul pe care l-a avut atunci când le-a vorbit din inimă locuitorilor ținutului. Mergând mai departe în amintirile sale, el rememorează modul în care l-a înfruntat pe Vandal susținut de prietenii săi, precum și nenumăratele situații în care s-a lovit de influența negativă a lui Bolovan. Atunci a reușit să treacă peste toate provocările. Astăzi, însă... nu există nimeni care să înfrunte nedreptatea. Ceva, își spune el, trebuie făcut. Urmărește animația video pentru a vedea ce decide Rulo.
    

  • Link la tabloul celor 10 video-animații Rulo
  • RULO (Ep. 10): Rulo candidează împotriva lui Bolovan

    Mai mult pe EurActiv »