„Cel mai bun mod pentru a arăta ce înseamnă domnia legii (rule of law) pentru noi, în fiecare zi, este să ne reamintim ce se întâmplă atunci când nu există aceasta.” - Dwight D. Eisenhower

Un rege care se ghidează după reguli este de preferat unui conducător care uzează de putere discreționar?

De la înțelepciunea civilizațiilor antice, la pragmatismul lumii moderne

„Rule of law", cu rădăcini în antichitate, definește astăzi „supremația legii" sau, în termeni juridici, specifici, preeminența legii.

Este un concept fundamental al democrației și al evaluării democrației într-o societate. În limba română se folosește adesea, în traducere, sintagma „stat de drept”, cu toate că reprezintă doar o echivalență aproximativă. Auzim sintagma „stat de drept” în discursul autorităților, mai ales când este voba de lupta anticorupție sau în discursul apărătorilor drepturilor omului. Pentru că „stat de drept” este o condiție fundamentală a democrației. Când domnește legea, nu e loc pentru arbitrariu sau/și pentru tendințe dictatoriale, pentru că nimeni nu este mai presus de lege și fiecare, se supune, în mod egal, legii.

1. Ce este "rule of law"

Cea mai simplă definiție

Un set de principii după care este guvernată o comunitate. Dar ce fel de principii?

Definiția Națiunilor Unite

„Un principiu de guvernanță potrivit căruia toate persoanele, instituțiile și entitățile, publice și private, Statul însuși, sunt responsabile și pot fi trase la răspundere sub efectul legilor care sunt promulgate în mod public, aplicate în mod egal și independent și care încorporează normele și standardele internaționale ale drepturilor omului.” - astfel definește domnia legii Secretarul general al Națiunilor Unite. (United Nations, Rule of Law, online)

2. Ce spune Constituția României

Art 1

3) „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.
(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.”

Art 16

(1) „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”

Important de subliniat: o condiție o implică pe cealaltă. Fiecare se supune, în egală măsură, legii și nimeni nu este mai presus de lege. De ce? Pentru că acest principiu ne conferă libertatea.

3. Principiile fundamentale care guvernează rule of law

Organizația World Justice Project stabilește patru criterii fundamentale pentru rule of law.

 

  • Responsabilitatea / răspunderea
- atât guvernanții, cât și actorii privați pot fi trași la răspundere pentru faptele lor, potrivit legii

  • Legi drepte
Legile sunt drepte, clare, publice, stabile; sunt aplicate; protejează drepturile fundamentale ale omului, inclusiv securitatea persoanelor, proprietatea și nucleul fundamental al drepturilor omului.

  • Guvernare deschisă 
Procesul prin care legile sunt puse în aplicare, administrate - acest proces să fie accesibil, corect, eficient.

  • Accesibil, impațial 
Justiția este necesar să fie competentă, să acționeze după principii etice 

Dedicat tinerilor, ghidul de „Educație juridică pentru liceeni” (Danileț, 2018: 5) oferă argumente pe înțelesul tuturor.

 

„Exersarea libertății presupune ocrotirea celorlalți. Înseamnă respectul acordat fiecărui individ cu care venim în contact. Înseamnă prețuirea lui și a bunurilor care îi aparțin. Individul este privit ca persoană și nu ca un lucru. Dacă acceptăm acest aspect, vom înțelege de ce un om nu poate fi stăpân peste alți oameni. Ceea ce ne stăpânește pe toți este legea: de aceea vorbim de rule of law și nu de rule of men. (Danileț, 2018: 5)

4. Să ne întoarcem în timp

Ce credea Artistotel acum mai bine de 2000 de ani: un rege condus de lege merită mai multă încredere decât un conducător care se poartă discreționar.

De la înțelepții antici până în timpurile moderne, mai mulți filosofi au contribuit la dezvoltarea conceptului: Jon Locke, Montesquieu, profesorul englez Dicey, Hayek, Fuller. (Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2016, online)

Conceptul se regăsea în antichitate, la greci, chinezi, în Mesopotamia, India, Roma. Aristotel nota că între un rege care conduce discreționar și un rege care se lasă condus de lege, ultima este varianta care se dovedea a fi net superioară primei. (KAS, online)

Albert Dicey, în 1885, în volumul ”An Introduction to the Study of the Law of the Constitution” făcea din conceptul rule of law un pilon fundamental al unei societăți moderne, care însemna:

  • egalitate în fața legii pentru fiecare
  • nimeni nu poate fi pedepsit decât dacă a încălcat o lege
  • libertatea individiuală se sprijină pe Constituție

Scrierile lui Dicey au teoretizat o stare de spirit care a caracterizat Marea Britanie în epocă victoriană, dar cu rădăcini adânc ancorate în trecut. Dicey remarca admirația exprimată admirată de cărturarii străini - Voltaire, De Lome, Tocquville, Gneist - la adresa Regatului Unit, pentru respectul față de supremația legii (Dicey, 1885: 108).

„Ideea domniei legii, un alt fundament al apariției constituției scrise, s-a născut tot în practica constituțională engleză, considerându-se că organele de stat trebuie să respecte regula de drept prestabilită și să o considere, atât timp cât nu e abrogată, ca sacră." (Muraru, Ioan, Tănăsescu, Simina, „Drept constituțional și instituții politice": 88)

Viziunea germană și termenii folosiți

Rechtsstaat desenează statul de drept și poate fi tradusă „stat juridic", „statul legii", „statul justiției", „stat al drepturilor" sau „stat bazat pe justiție și integritate”.
„Autorii germani obișnuiesc să îl amintească pe filozoful german Immanuel Kant (1724– 1804) în fruntea comentariilor lor cu privire la evoluția spre statul de drept. Statul de drept a fost introdus cu sensul de „stat constituțional” de către Kant, în lucrările târzii, după ce fuseseră adoptate Constituțiile americană și franceză spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Abordarea lui Kant are la bază supremația Constituții scrise a unui stat." (Geissler, 2015, online)

5. Rule of Law - organisme internaționale. Monitorizarea Comisiei Europene

Când statul de drept se alfă în pericol într-un stat membru al Uniunii Europene, Comisia Europeană poată să activeze cadrul legal al rule of law pentru a combate amenințările sistemice în țările membre. Există trei etape ale acestui proces.

- Declarația Comisiei Europene

- Recomandarea Comisiei: monitorizarea țării în cauză pentru care Comisia Europeană a emis recomandarea.

Dacă nu e găsită nici o soluție, atunci poate fi activat Articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene. Acesta precede mecanisme speciale de sancționare a unui stat membru UE care nu respectă valorile fundamentale la care se referă Articolul 2 al Tratatului Uniunii Europene, inclusiv la respectarea preeminenței legii/a statului de drept.

 Studiu de caz: 

Episodul 1 - Olimpiada nedreaptă: despre reguli și de ce trebuie ca acestea să fie drepte

Primul episod din seria celor 10 animații scurte realizate de Asociația Digital Bridge (EURACTIV România) în parteneriat cu Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) este dezvoltat în special pentru copiii din clasele gimnaziale, în vederea familiarizării acestora cu principiul „statului de drept”. 

Lumea fantastică a Orășelului Mecanic, situat în Ținutul Distracției, este populată de personaje neobișnuite precum roboți, obiecte și animale însuflețite care au activități identice cu ale noastre. Peripețiile personajului central, RULO (Rule of Law), un roboțel cuminte de 12 ani, reprezintă un studiu de caz tradus pe înțelesul tuturor celor interesați să priceapă mai bine mecanismul de funcționare al „statului de drept”.

RULO (Ep. 1): Olimpiada nedreaptă

Mai mult pe EurActiv »