Q&A despre sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru educație, în România

(*documentare realizată la final de august de DGcademy.com, în pregătirea lansării platformei DGcademy.com, răspunsuri obținute prin intermediul Reprezentanței Comisiei Europene la București)  

1. Care a fost primul proiect finanțat de UE în România și în ce an a început? Care a fost valoarea finanțării UE?
• Înainte de aderarea României la UE, programul PHARE a fost principalul instrument de sprijin pentru pregătirea aderării la UE. De exemplu, din 1991 până în 1997, România a primit 777,6 milioane EUR în acest cadru. Principalele sectoare care au beneficiat de programe de ajutor PHARE, asistență tehnică și investiții au fost: activități de privatizare și restructurare, sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii, educație, transport, agricultură și sănătate, precum și construirea instituțiilor și investiții legate de adoptarea acquis-ului comunitar al UE.

Primele proiecte ERASMUS: 1998/1999
• În cadrul programului Erasmus, primele proiecte finanțate de UE în educația din România au început în anul universitar 1998/1999.

În acest prim an, 1.250 de studenți români au putut pleca în străinătate pentru a studia într-o universitate dintr-o altă țară a UE. 27 de universități au primit fonduri Erasmus pentru aceste mobilități, cu o subvenție medie de 100.000 EUR.

• În cadrul politicii regionale, primul program național a fost Programul operațional regional 2007-2013. În domeniul educației, aceasta a cuprins investiții pentru reabilitarea și modernizarea școlilor, universităților și centrelor de formare profesională, inclusiv dezvoltarea infrastructurii și echipamentelor acestora. În afară de aceasta, a sprijinit îmbunătățirea cazării studenților.

Aceste măsuri au contribuit la asigurarea unui proces educațional în conformitate cu standardele europene și la creșterea participării elevilor și adulților la procesul de învățământ. Suma dedicată investițiilor în educație în acest program s-a ridicat la 355 milioane EUR.

Impactul programului ERASMUS+
• Elevii și studenții care au participat în Erasmus+ și-au dezvoltat abilitățile de relaționare transfrontalieră, abilitățile sociale, în special abilitățile de limbă, atitudinea inter-culturală, conștientizarea cetățeniei europene și cooperarea interpersonală; toate aceste cresc șansele la angajare. Programul a susținut educația de nivel superior prin stimularea cooperării între universită, crescând prestigiul și valoarea activităților acestora și creând un mediu intercultural și internațional.
• În domeniul educației școlare și a educației vocaționale și trainingului, programul și-a dovedit impactul semnificativ asupra elevilor (creșterea stimei de sine, creșterea motivației, dezvoltarea abilităților interpersonale și deschiderea la diversitate), asupra părinților (implicare mai mare în viața școlii) și a școlilor (mai deschise pentru inovare și practici noi, dezvoltarea organizației școlare, precum și mecanismul de integrare și sprijin pentru a integra copiii din mediile dezavantajate). 

Între 2014-2020: 1,7 miliarde de euro, prin trei programe

2. Câte proiecte au fost finanțate sau ce sume de fonduri UE au fost acordate de atunci României [în domeniul educației]?
• În perioada actuală de finanțare 2014-20, fondurile UE alocate României pentru educație și formare profesională se ridică la 1,7 miliarde EUR. Printre acestea se numără 1,3 miliarde din Fondul social european (FSE), 360 milioane din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și 60 de milioane din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

• În special în ceea ce privește investițiile FEDR, prioritatea este acordată domeniilor în care ratele de înscriere în învățământul preșcolar sunt scăzute, iar abandonul școlar este ridicat. De asemenea, sunt finanțate investiții în educație profesională și formare profesională și învățământ superior.
• În general, finanțarea este disponibilă pentru modernizarea infrastructurii existente, pentru construcția de clădiri și echipamente noi. Schema de finanțare a stârnit mult interes din partea autorităților administrației publice locale și centrale și a universităților publice.
• În cadrul programului operațional regional actual finanțat prin FEDR, 814 proiecte în domeniul educației, cu o valoare de 1,3 miliarde EUR, au fost depuse de solicitanți până în al treilea trimestru din 2018. Aceasta este echivalentă cu 369% din alocare, ceea ce arată cerere foarte mare.
• La sfârșitul anului 2018, în cadrul acestui program au fost contractate 24 de proiecte cu o sumă eligibilă de 139,59 milioane EUR și au fost deja declarate plăți de 38,69 milioane EUR.
• În perioada 2014 - 2018, fondurile UE alocate României pentru acțiuni descentralizate Erasmus +, gestionate de Agenția Națională Română, se ridică la 350 de milioane EUR. Aceasta a acoperit aproximativ 3.200 de proiecte.

3. Care sunt noile linii de finanțare disponibile în prezent și ce este prevăzut să se întâmple în viitorul apropiat?
• Investițiile FEDR în cadrul Programului operațional regional 2014-2020 se referă la învățământul primar, primar și secundar inferior.
• În domeniul Infrastructurii pentru educația și îngrijirea timpurie a copiilor, prioritatea este să ajute comunitățile cu rate de înscriere sub 85% pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 4-6 ani, comunităților care nu au educație și îngrijire timpurie și copiilor cu vârste între 0-3 ani. De asemenea, se pune accentul pe unitățile care asigură, într-o abordare incluzivă, educarea copiilor din grupuri cu risc, precum familii sărace, copii romi și copii cu nevoi educaționale speciale.
• În domeniul Infrastructurii pentru învățământul primar și gimnazial, intervențiile au drept scop asigurarea unei educații de calitate pentru toți copiii și vor lua în considerare, cu prioritate, grupuri cu risc crescut de părăsire a școlii, precum: copii din familii cu un nivel socio-social scăzut. niveluri economice, studenți din zonele rurale, tineri romi și alte grupuri defavorizate sau subreprezentate.

• În domeniul infrastructurii pentru educație și formare profesională și învățare a adulților, creșterea duratei pregătirii la 3 ani și creșterea pregătirii practice au dus la o transformare a sistemului educațional care va necesita investiții continue. Investițiile în școlile de înaltă tehnologie și alte infrastructuri pentru formarea profesională vizează asigurarea unor facilități de înaltă calitate, în conformitate cu nevoile pieței muncii, prin construcția, reabilitarea, extinderea și dotarea acestor școli.
• În contextul global marcat de nevoia de specializare în multe profesii, este necesară îmbunătățirea învățării pe tot parcursul vieții pentru adulți. Prin urmare, se va acorda sprijin centrelor de învățare pe tot parcursul vieții situate în colegiile tehnologice, precum și a infrastructurii pentru formarea profesională, inclusiv a centrelor pilot la nivel regional. Aceste centre ajută la dobândirea de cunoștințe avansate și procese moderne care facilitează integrarea profesională și socială a persoanelor în conformitate cu nevoile angajatorilor, în special în sectoarele economice competitive.
• Fondurile structurale oferă, de asemenea, sprijin pentru infrastructura pentru învățământul terțiar. Având în vedere rolul important pe care îl joacă universitățile pentru specializarea forței de muncă și activitățile de cercetare, investițiile în infrastructura lor contribuie la creșterea capacității lor de a anticipa nevoile pieței în ceea ce privește standardele și calitatea academică. Investițiile UE vor ajuta, de asemenea, la dezvoltarea de noi programe care să se concentreze pe abilitățile transversale ale elevilor, adică abilități care nu sunt legate în mod specific de un anumit loc de muncă și care pot fi utilizate în diverse setări de muncă.
• Pentru atingerea obiectivelor priorităților noastre de investiții, se realizează următoarele tipuri de investiții:
o În primul rând, construirea, modernizarea, extinderea și dotarea infrastructurii pentru educația timpurie, adică pepiniere și grădinițe, este susținută cu o alocare de 94,5 milioane EUR între 2014 și 2020.
o În al doilea rând, același tip de ajutor este disponibil pentru învățământul obligatoriu general, adică școlile din clasa I la VIII, cu o alocare de 96 de milioane EUR.
o În al treilea rând, sprijinirea infrastructurii pentru educația profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, adică școlile tehnologice și profesionale, se va ridica la 31,5 milioane EUR.
o Mai mult decât atât, sprijinul pentru infrastructura universității se va ridica la 74,5 milioane EUR.
• Autoritățile educaționale și universitățile pot, de asemenea, să dezvolte parteneriate cu alte instituții care pot contribui la proiectele lor.
• În plus, sprijinul specific este acordat și prin Programul transnațional al Dunării (DTP). Nu este axat pe educație în general, dar unele proiecte DTP includ măsuri de formare și de competență, cum ar fi proiectul transnațional „Danube Transnational Programme” (www.interreg-danube.eu/approved-projects/danube-skills).
• În următoarea perioadă de finanțare 2021-27, FEDR își va continua contribuția la îmbunătățirea accesului la educația incluzivă și de calitate și la învățarea de-a lungul vieții. Aceasta ar putea include investiții în infrastructură și / sau echipamente în educația timpurie, școli, educație profesională și formare profesională, precum și universități.
• Pentru Erasmus +, Comisia a propus dublarea fondurilor pentru perioada 2021-2027 pentru a ajunge la o sumă totală de 30 de miliarde de euro pentru toate statele membre.
***

Există o evaluare de impact a acestor proiecte (în ansamblu și în sectorul educației)?
Evaluarea Politicii de coeziune 2007-2013 pentru România a arătat, printre altele, următoarele rezultate:
• Au fost create peste 51 000 de locuri de muncă, iar 2.700 de întreprinderi mici și mijlocii au primit sprijin direct.
• 893 de laboratoare noi de cercetare și dezvoltare au fost create și au primit sprijin direct; și alte 558 de proiecte de cercetare au fost susținute.
• 2 488 de școli și inspectoratele școlare au fost conectate la internet în bandă largă.
• Au fost reabilitate 100 de ambulatorii și spitale, precum și 230 de centre sociale și infrastructuri sociale.
• Au fost construite și reparate 385 km de drumuri noi în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și peste 2.400 km de drumuri județene;
• Au fost construiți 22 km de șine și modernizați 122 km.
• 287 de municipalități au beneficiat de investiții în instalații de apă și ape uzate;
• 299 depozite ilegale au fost închise; și
• peste 40 000 de apartamente au beneficiat de investiții în eficiență energetică.

Răspunsurile în limba engleză, în integralitate, pe DGcademy.com