PressOne prezintă, într-un articol semnat de Emilia Șercan, probele detaliate ale plagiatului ministrului Sorin Cîmpeanu din 2006, precum și opiniile unor experți cu competențe în abaterile de la etica în cercetarea științifică.

  • Ministrul educației Sorin Cîmpeanu, presupusul promotor al „culturii integrității academice” promise prin proiectul prezidențial „România Educată”, și-a însușit în 2006, cu modificări neînsemnate, 92 pagini din munca a doi universitari alături de care a semnat în 2000 – ca al patrulea autor –  nouă pagini dintr-un curs universitar.
  • În 2006, Cîmpeanu a reprodus în toate privințele, sub propria semnătură, 13 capitole semnate anterior de doi autori: ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele; în privința titlurilor, contribuția din 2006 a autorului Sorin Cîmpeanu se reduce la eliminarea a cinci cuvinte din totalul de 117 incluse în titlurile capitolelor semnate, cu doar șase ani în urmă, de alți autori.
  • Dacă legea învățământului superior promovată de Sorin Cîmpeanu ar intra în vigoare, fapta sa de plagiat din 2006 ar fi prescrisă încă din 2009 – alături de toate faptele similare, comise până în 2019, de toți cei care și-au clădit carierele universitare prin fraudă academică.
  • „Numim tipologic un astfel de personaj «fraudeur»”, spune prof. Marian Popescu, membru în board-ul unui institut din Geneva specializat în studiul fraudei și plagiatului academic. 
Detalii, pe PressOne.ro.