Experiența pandemiei, prin ochii unor studenți: anxietate și depresie, lipsa concentrării, a șansei
Cum au primit studenții experiența unui an universitar integral la butoane: Valentina Gurău, studentă la Jurnalism, Universitatea din București, în anul al II-lea, a consemnat opiniile unor colegi de ecran, la final de an universitar online.
Sursa foto: Photo 215889310 / Coronavirus © Anna Kraynova | Dreamstime.com
Spre deosebire de elevi, care, în funcție gradul de comunitate, au avut scurte perioade în care au mers fizic la școală, majoritatea studenților au fost nevoiți să își continue studiile online, în fața calculatoarelor. Chiar dacă sunt și părți bune, precum participarea la curs din propriul pat sau sufragerie, conectarea în câteva minute pe platforme și hainele lejere, uneori chiar pijamale, învățatul online are mai multe dezavantaje.
Trezitul de dimineață, îmbrăcatul, cafeaua băută în drum spre facultate și șușotelile cu prietenii din timpul cursurilor le lipsesc tinerilor. Timp de trei semestre, cursurile și sesiunile s-au ținut online, iar ceea ce la început părea un vis frumos, „studiatul de acasă” a avut efecte negative asupra studenților.
Se vorbește tot mai mult în rândul acestora despre anxietate și depresie, cauzate de prea mult timp petrecut în casă și prea puțină socializare în viața reală. Și „tracul de cameră”, cum îl numesc unii studenți, îi împiedică să fie activi la cursuri sau seminarii. „Anxietatea mea e provocată de rușinea de a vorbi în fața calculatorului la cursuri. Cred că atunci când vorbeam în fața clasei eram mai relaxată pentru că îmi vedeam și cunoșteam colegii, dar este foarte ciudat să vorbești în fața unui ecran, știind că toată lumea te privește”, spune Andreea Tofan, studentă la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, la Universitatea din București.
„M-am confruntat cu anxietatea de când am trecut în mediul online, asta s-a datorat faptului că am intrat într-un mediu nou, nu știam cum se procedează și cum pot face lucrurile ca înainte. În plus, și lipsa socializării a avut un impact foarte mare asupra psihicului meu”, declară Emanuela Grosu, studentă la Facultatea de Istorie și Științe Politice, la Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Pe lângă acestea, prea mult timp petrecut în fața unui laptop cauzează probleme cu vederea sau scade puterea de concentrare. Sănătatea fizică a studenților poate fi afectată și de sedentarism.
„Părțile negative sunt legate de faptul că ne este mult mai greu să ne concentrăm, participarea la cursuri din confortul proriei case este mult mai dificilă decât pare. Petrecem foarte mult timp în fața laptopului și acest lucru ne-a afectat vederea. Dar există și părți bune, pentru studenții care muncesc sau pentru zilele în care nu am putea ajunge la facultate. Acum ne putem conecta direct de pe telefon, de oriunde am fi”, a mai spus studenta Emanuela Grosu.
Lipsa interacțiunii și chiar incapacitatea de a efectua stagii de practică în domeniile pe care le studiază îi sperie pe studenți. Mulți dintre ei consideră că studiile făcute online le-au minimizat șansele de a profesa în domeniile alese.
De asemenea, din cauza contextului pandemic, nici organizațiile nu mai sunt disponibile să primească studenți pentru a face practică în interiorul lor. Pe lângă gândurile și temerile studenților, aceștia s-au mai confruntat și cu probleme tehnice.
Unii dintre ei nu beneficiau de dispozitive pentru a se conecta la cursuri, alteori râmăneau fără conexiune la internet sau fără curent electric.
Și elevii au fost afectați de școala online. Conform unui studiu realizat de Asociația Proacta Edu în acest an, peste jumătate din elevii chestionați au avut probleme de concentrare în timpul orelor online, iar unul din cinci copii suferă de anxietate.
De asemenea, elevii au spus că în timpul pandemiei s-au izolat și acest lucru le-a cauzat stări de tristețe. Alături de ei au fost părinții sau prietenii, cu care au avut discuții mai dese în această perioadă și care i-au susținut emoțional. Au existat, din păcate, și copii care au spus că nu au vorbit cu nimeni despre stările de neliniște prin care au trecut de la începutul pandemiei de coronavirus.
Într-un studiu realizat de Facultatea de Psihologia Educației din cadrul Universității Goethe din Frankfurt se arată că, de la începutul pandemiei de COVID-19, s-a înregistrat o scădere pronunțată a competențelor educaționale. Elevii proveniți din medii defavorizate social au fost cei mai afectați, din cauza faptului că mulți nu au avut posibilitatea să participe la ore.
Unul dintre primele studii despre școala online: publicat în mai 2020
Profesorii din rural par mai puțin dispuși să acorde credit noilor tehnologii, probabil fiind conștienți de unele limitări la nivelul instituției și comunității. Însă toate cadrele didactice sunt în aceeași măsură de acord că vor utiliza în continuare o parte din instrumentele și resursele digitale pe care au început să le folosească în această perioadă.
Dacă pentru elevii cu rezultate bune și foarte bune aderența la modul de învățare cu ajutorul tehnologiei este una de lungă durată (și astfel dispun de un cod tehnologic elaborat) pentru elevii cu rezultate școlare medii și slabe acest lucru este mai dificil (ei dispunând de un anumit tip de cod tehnologic restrâns, bazat în special pe utilizarea tehnologiei pentru scopuri de socializare și entertainment).
Elevul are acces la informația digitală, dar nu are o obișnuință de a învăța în acest sens, numeroase alte studii arătând anterior prezentului că obișnuința elevilor de a utiliza device-urile este în direcția programelor de socializare, muzică și entertainment. Este un motiv în plus pentru care se evidențiază necesitatea utilizării a unui număr restrâns de soluții și aplicații digitale pentru realizarea activităților didactice online, având în vedere că elevii sunt puși în dificultate de utilizarea mai multor instrumente informatice. Textul integral al raportului „Școala online. Elemente pentru inovarea educației” poate fi accesat AICI.
Comentarii