După cum era de așteptat, după toate semnalele transmise de la Bruxelles în ultimele luni, raportul asupra MCV este devastator pentru România. Nu doar că progresul față de precedentul aport e aproape inexistent, dar pașii înapoi sunt atent contorizați de Comisia Europeană, care, într-un pas fără precedent, a adăugat nu mai puțin de opt noi recomandări la cele 12 anterioare.

Și dacă acest mesaj nu era suficient de clar, și Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, o rezoluție prin care își exprimă îngrijorarea față de reforma legilor justiției și legislației penale și cere României să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupția. #PE

Inevitabil, reprezentanții coaliției de guvernare și-au făcut numărul, acuzând Europa că intervine în treburile interne ale unui stat membru, că România e tratată ca un stat de mâna a doua, și că nu trebuie să asculte indicațiile unor „experți necunoscuți” care să explice cum trebuie construit sistemul juridic, după cum a zis artizanul controversatelor modificări, Florin Iordache, președintele Comisiei speciale pentru modificarea legilor Justiției.

Asta, deși alți politicieni români, inclusiv președintele Iohannis, le-au atras atenția celor de la PSD și ALDE că au distrus imaginea în UE a României prin modificările făcute la legislația din domeniul justiției, pentru a-i proteja pe corupți. Chiar și procurorul general a notat că ceea ce spune Comisia în raportul asupra MCV este similar cu ceea ce Parchetul General a amintit în mod constant.

În schimb, șeful ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a amenințat că le va scrie liberalilor europeni, grup la care partidul lui este afiliat, pentru a-i certa pentru votul din Parlamentul European.

Totuși, atât popularii, cât și socialiștii europeni au spus clar, înainte de vot, ce așteaptă de la guvernul român, iar Ska Keller - inițiatoarea dezbaterii din plenul de la Strasbourg asupra statului de drept din România - a amintit că astfel de modificări legislative nu mai pot fi trecute cu vederea, când toți ochii sunt ațintiți spre București, având în vedere preluarea Președinției Consiliului UE.

De fapt, apropo de Consiliul UE, Finlanda - care urmează să preia de la România Președinția - a anunțat că își grăbește pregătirile, pentru cazul în care Bucureștiul i-ar solicita o rocadă, dar MInisterul de Externe a insistat că nici nu se pune problema - deși ultimele vești din domeniul afacerilor europene ale României, nu sunt tocmai încurajatoare, cu responsabilitățile împărțite între mai multe persoane.

Totuși, măcar avem un nou ministru, în locul lui Negrescu, ceea ce nu se poate spune și despre Educație.

Recomandarea de lectură: De ce fac tinerii mai puțin sex - un material cu o amplă documentare din The Atlantic