După ce ziua trecută președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și-a exprimat dorința ca România să intre cât mai repede în spațiul Schengen, mai mulți lideri au început imediat să se opună acestei idei. Printre ei, ministrul german de Interne, care spune că nu vede în prezent nicio posibilitate de aderare rapidă a unor state precum România și Bulgaria. Și liderii Austriei s-au pronunțat împotriva dorinței președintelui Executivului european.

Ceva mai optimist este ministrul pentru Afaceri Europene Victor Negrescu, care a anunțat o nouă ofensivă pentru Schengen și lansarea unei dezbateri publice privind aderarea la Zona Euro. Ministrul spune că autoritățile române privesc "cu optimism" declarațiile președintelui Juncker și ideea lansării unui al șaselea scenariu, "un scenariu care prezintă un mesaj de unitate, egalitate, coeziune și împinge către o Europă mai unită, mai puternică, mai democratică".

Tot Comisia Europeană a prezentat propuneri de creare a unui cadru european de examinare a investițiilor străine directe în Uniunea Europeană. În paralel, va porni o analiză detaliată a fluxurilor de investiții străine directe în UE și va institui un grup de coordonare cu statele membre pentru a contribui la identificarea preocupărilor și soluțiilor strategice comune în domeniul investițiilor străine directe.

Miniștrii de Externe din România, Ungaria, Bulgaria și Grecia au transmis omologului ucrainean o scrisoare comună prin care au exprimat îngrijorarea și profundul regret față de adoptarea de către Radă a proiectului de Lege a Învățământului. Demersul comun are în vedere "interesul susținut al părților semnatare în asigurarea protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și adresează un apel autorităților ucrainene pentru identificarea de măsuri concrete/soluții în acest sens, în spiritul cooperării, și cu respectarea strictă de către Ucraina a normelor și standardelor internaționale relevante în domeniu".

Și Consiliul UE a prelungit măsurile restrictive pentru acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei pentru o perioadă suplimentară de șase luni, până la 15 martie 2018. Măsurile constau în înghețări ale activelor și interdicții de călătorie.

#AGRI Iar Curtea de Justiție a UE a decis că statele membre nu pot adopta măsuri de urgență privind interzicerea organismelor modificate genetic (OMG), fără a demonstra că există un risc grav pentru sănătate sau pentru mediu. Principiul precauției, care presupune incertitudinea științifică privind existența unui anumit risc, nu este aplicabil în acest caz deoarece produsele alimentare modificate genetic au trecut deja printr-o evaluare științifică completă înainte de a fi introduse pe piață.

Fact checking ca recomandare de lectură. Că tot vorbim despre promisiunile lui Jean-Claude Juncker... s-a ținut sau nu acesta de cuvânt până acum?