Discuțiile din mediul politic continuă pe teme care au prea puțin de-a face cu dezvoltarea statului român, în timp ce subiecte cu adevărat importante nu reușesc să rămână pe agenda publică mai mult de câteva zile.

Despre anticipate se vorbește dinaintea moțiunii de cenzură, iar politicienii o readuc pe tapet periodic, deși toată lumea știe că șansele să ajungem la organizarea de alegeri anticipate sunt mai degrabă nule.

Președintele Klaus Iohannis a atenționat PSD că o eventuală moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ludovic Orban ar fi primul pas către anticipate. Șeful interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a replicat: Avem Guvern, președinte și Parlament. Anul viitor avem alegeri. Unde este criza?

În schimb, președintele Iohannis nu suflă nicio vorbă despre marele său proiect România educată, deși acesta a fost readus în atenția chiar săptămâna trecută când cu testele PISA. Chiar, se mai vorbește ceva de educație, după ce subiectul acesta era „breaking news” în urmă cu doar câteva zile?

Cum își propun președintele, noul său guvern, sau opoziția să rezolve impasul din educație? Sau, mai degrabă, își propun?

Care este strategia pentru atragerea mai multor bani europeni în domeniul educației, știindu-se că fondurile alocate de la buget sunt întotdeauna insuficiente. Apropo, știți cât a investit UE în educația din România?

Știe cineva din guvern că în domeniul cercetării, un alt sector cronic subfinanțat de statul român, UE dă granturi de sute de milioane de euro, dar cercetătorii din România care au obținut astfel de finanțări pot fi numărați pe degete?

Ce se mai aude în domeniul sănătății?

De trei ani de zile vorbim de justiție, de pensionarea magistraților, de o Comisie de la Veneția, de tot felul de acronime - GRECO, MCV, CSM, dar de faptul că în România mor cei mai mulți oameni din UE din cauze ce pot fi evitate sau tratate s-a vorbit o zi.

Este bine că Guvernul PNL vrea să-și asume răspunderea pe un proiect de lege care încearcă să deblocheze situația din justiție, dar ce se mai aude cu legea vaccinării, blocată și ea în Parlament de ani de zile, sau ce ar zice guvernanții despre un proiect privind asigurarea medicației bolnavilor sau grăbirea construcției de spitale regionale, spre exemplu?

În aceste condiții, nu trebuie să ne mirăm că românii au în continuare mai multă încredere în instituțiile UE decât în autoritățile de la București.

Recomandarea de lectură: What we know about you when you click on this article, din Vox.com