Epidemia de Sars-CoV-2 a arătat - dacă mai era nevoie - carențele educaționale din România, care pot afecta inclusiv sănătatea cetățenilor care se cred atotștiutori.

Teoriile conspirației au găsit un teren fertil în România odată cu epidemia de COVID-19, multe fiind îmbrățișate inclusiv de politicieni, preoți sau diverse vedete. De teama fanilor pe care i-au alimentat cu teorii fanteziste, unele vedete n-au fost în stare nici măcar după ce s-au infectat să recunoască adevărul.

Chiar dacă nu e o noutate, trebuie să tot reamintim în speranța că lucrurile se vor mișca și în România: educația joacă un rol cheie în combaterea dezinformării. O spune ambasadoarea Finlandei în România, Marjut Akola. 

Într-un interviu acordat EURACTIV România, ambasadoarea explică locul important pe care-l ocupă în educația tinerilor finlandezi educația pentru media. Teoriile conspiraționiste n-au avut succes în Finlanda, acest lucru datorându-se și predării gândirii critice și a abilităților analitice încă de la vârste fragede. Și nu doar în școli, ci ”oriunde sunt copii și tineri”.

Marjut Akola mai vorbește de un lucru care lipsește în societarea românească: consensul larg în fața unui pericol, atitudine care permite o bună gestionare a situației.

În România, după două luni în care lucrurile s-au derulat relativ bine, pare că a dispărut colaborarea dintre autorități și cetățeni. Iar asta se vede în cifre: numărul îmbolnăvirilor e în creștere, iar cel al deceselor se menține constant.

La deteriorarea încrederii au contribuit și autoritățile, dar și politicieni din opoziția majoritară în Parlament, care simt mirosul alegerilor. În ”lupta” politicianistă a intrat și Avocatul Poporului, care a cerut spitalelor COVID să afișeze că sunt monitorizate ”prin mandatul de mecanism național de prevenție a torturii”. PNL a depus o solicitare prin care cere revocarea din funcție a Avocatului Poporului, Renate Weber, dar e puțin probabil ca inițiativa să aibă succes în Parlament, unde liberalii nu au majoritate.

Nici reforma educației nu pare posibilă dacă ne uităm la clasa politică și la cei mai mulți miniștri care au condus MEC. ”Școlile nu sunt instituții în care cineva să se ducă și să spună ce gândește el”, declara recent la Libertatea fostul ministru al educației Ecaterina Andronescu, unul dintre parlamentarii care au votat pentru interzicerea oricărei referiri la identitate de gen în școli și universități.

Ironic cum cei care interzic lucruri denunță un terorism intelectual și, în același timp, nu se apleacă asupra problemelor reale din educație.

Alte știri:

Rise Project: Irina Tănase, iubita lui Dragnea, investiții de peste 350.000 de euro în imobiliare

Comisia Europeană aprobă o finanțare de 47 milioane de euro pentru spitalul regional de urgență Cluj

Orban: Magistrala M5 prinde contur și va fi dată în folosință cât de repede este posibil

Recomandarea de lectură a redacției: BBC Online - The long-term effects of Covid-19 infection