Estul Europei are o problemă
Atunci când s-au împărțit funcțiile de top din UE, în loc să-și vadă de interesele lor, est-europeni s-au ocupat cu faultarea ”dușmanului” comun.
Statele est-europene, în special cele din Grupul de la Vișegrad, și-au pus toată energia în blocarea numirii lui Frans Timmermans în fruntea Comisiei Europene. Le-a reușit, dar Estul va rămâne fără niciun reprezentant în funcțiile de top după plecarea lui Donald Tusk din fruntea Consiliului European. Iar olandezul nu se duce în Parlamentul European, ci își va continua activitatea în Executiv. S-ar putea ca esticii care tot lansează atacuri la statul de drept să afle în curând că cine seamănă vânt, culege furtună.
Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, a criticat faptul că est-europenii nu sunt reprezentați, apreciind că e nevoie de o schimbare a modalității de alegere, care să țină cont de toate prevederile din Tratatele UE.
Lipsa est-europenii din funcțiile de top s-ar putea însă să fie în favoarea Laurei Codruța Kovesi. Dându-i acest post, europenii ar include și esticii, deși mulți dintre ei, inclusiv coaliția PSD-ALDE, ar digera greu numirea în fruntea Parchetului European a unui personaj apreciat pentru lupta dusă împotriva corupților de la București. Reacția lui Dacian Cioloș pe acest subiect poate fi un indiciu că Emmanuel Macron e dispus să o sprijine pe Kovesi în detrimentul propriului candidat.
La București, ministrul de Externe nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Întrebat cum a votat România în Consiliul UE în cazul lui Kovesi, Teodor Meleșcanu a răspuns senin: Nu știu, întrebați la Ministerul Justiției!
Nici românii din Parlamentul European nu s-au agitat prea mult pentru a obține un post de vicepreședinte. Mai rămân comisiile parlamentare. Săptămâna aceasta a fost stabilită componența lor, iar în perioada următoare vor fi aleși și președinții și vicepreședinții. Românii activează în cadrul a 15 comisii și a celor două subcomisii, dar cinci dintre comisii nu au niciun reprezentant din România. Până acum, România a avut un singur președinte de comisie, post deținut în legislatura trecută de Adina Vălean.
Luna aceasta, europarlamentarii vor mai avea o misiune complicată. Nemulțumiți de faptul că șefii de stat și de guvern nu au respectat sistemul Spitzenkandidat, ei trebuie să decidă dacă o acceptă sau nu pe Ursula von der Leyen ca șefă a Comisiei Europene.
Să aruncăm un ochi și la frații de peste Prut, unde propaganda rusă a lucrat ”bine”: ”Cum ne-au iubit rușii, nu ne-a iubit nicio altă națiune”. #NED
Recomandarea de lectură a redacției: The Atlantic - Independence Day in a Divided America