Discuțiile Alexandrei Măceșanu cu autoritățile care ar fi trebuit să intervină pentru a o salva nu arată însă doar absența pregătirii personalului și eșecurile sistemului, dar și o lipsă a unor calități umane esențiale pentru un angajat al forțelor de ordine, precum empatie și înțelegere.

Mai mult, faptul că nici după atâta timp autoritățile nu simt nevoia să prezinte oficial o succesiune a evenimentelor, iar informațiile provin din surse atât de variate încât nici nu știi ce este adevărat și ce nu, nu arată decât un eșec total al întregului sistem și nu ne dă mari speranțe pentru o eventuală intervenție în cazul unei calamități naturale, spre exemplu.

Degeaba Iohannis cere guvernului măsuri de reacție rapidă, când însuși el e lent în reacții. Degeaba ministrul de interne își dă demisia, el nici măcar nu apucase să preia, practic, activitatea ministerului. Degeaba premierul promite pedeppsirea drastică a celor vinovați de moartea Alexandrei, cât timp partidul pe care îl conduce a fost preocupat în ultimii trei ani de bunăstarea infractorilor, nu de protejarea victimelor.

Sigur, pe fundalul emoției populare, PSD propune acum desființarea Comisiei (condusă de deputatul de Caracal) care a maltratat legile justiției și legislația penală, dar răul a fost deja făcut. Iar unul dintre rezultatele Comisiei Iordache este chiar Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), care a anunțat că începe urmărirea penală in rem, pentru abuz în serviciu, în cazul crimelor din Caracal

Să mai amintim doar că ancheta guvernamentală privind cazul din Caracal va fi coordonată de eternul Raed Arafat, cel care a gestionat, cu rezultatele binecunoscute, accidentul aviatic din Apuseni sau operațiunea de salvare a echipajului elicopterului SMURD căzut în lacul Siutghiol și avem confirmarea că nepăsarea este cuvântul de ordine la toate nivelurile autorităților publice. Doar că nepăsarea și incompetența ucid.

Recomandarea de lectură: De ce copiii își inventează prieteni imaginari, din The Atlantic