După două săptămâni de vacanță forțată, elevii vor fi din nou subiectele unor decizii incoerente, arbitrare și lipsite de baze științifice, care vor duce la un nou an școlar pierdut.

„E o bulibășeală și o babilonie în politica românească în ultima vreme, de cred că oamenii aproape nu mai înțeleg nimic”, spunea, în urmă cu doi ani, fostul șef al PNL, Ludovic Orban. Dacă în loc de 'politica' am scrie 'educația', fraza rămâne la fel de actuală și azi (de altfel, nici în materie de politică nu s-au schimbat atât de multe lucruri în cei doi ani).

Port-stindardul guvernului în materie de decizii legate de pandemie a devenit în ultima vreme ministrul educației, Sorin Cîmpeanu. Poate pentru că singurele restricții pe care le mai iau autoritățile în ultima vreme sunt legate de școli, sau poate pentru că ceilalți membri ai guvernului și-au demonstrat deja incompetența, dar luni a fost ministrul educației cel care ne-a transmis că starea de alertă se prelungește cu încă o lună și că schimbările anunțate săptămâna trecută nu mai sunt de actualitate.

Dezordinea din ultimele săptămâni nu este însă consecința unor evoluții neașteptate în evoluția COVID-19 la nivel național. Se știa de luni de zile - chiar și pe vremea când șeful statului ne anunța că pandemia s-a încheiat - că va urma un val patru agresiv, discuțiile privind testarea elevilor durează de mai bine de un an, măsuri pentru îmbunătățirea accesului online al elevilor din mediul rural trebuiau luate de vara trecută.

Dar autoritățile au acționat haotic și incoerent încă de când a început noul an școlar, deciziile în materie de testare și vaccinare au fost amânate și apoi introduse pripit, iar sistemul hibrid de predare a fost descurajat, deși el a fost folosit de facto încă din septembrie. Vacanța forțată a introdus un nou element de discriminare între elevii de la stat și cei din mediul privat, iar redeschiderea școlilor în format fizic doar în funcție de rata de vaccinare a profesorilor este doar o altă decizie lipsită de sens, necorelată cu restul legislației, inclusiv cu certificatul verde pe care guvernul se chinuie să-l impună.

De altfel, chiar ministrul Cîmpeanu a dat înapoi luni, anunțând că, în localitățile cu rată mică de infectare, criteriul vaccinării profesorilor nu se va mai aplica.

Mai apoi, ministrul a recunoscut și că pragul de 60% a fost de fapt stabilit arbitrar. „OMS a recomandat 70% ca prag de imunizare cu includerea celor trecuți prin boală. Am explicat că din cauza monitorizării foarte dificile, perioade diferite în dinamică, trecuți prin boală cu și fără certificare, s-a decis compensarea prin coborârea pragului de vaccinare la 60% fără includerea celor trecuți prin boală”, a spus Cîmpeanu.

Ministrul nu s-a arătat mirat de faptul că, în doar o săptămână, exact 1.000 de școli și grădinițe „au făcut în așa fel încât rata de vaccinare a depășit pragul de 60%” și au putut fi deschise, dar a trimis rapid echipe de control pentru a verifica de ce unele școli au preferat să rămână online deși au suficiente cadre didactice vaccinate.

În tot acest context, Avocatul Poporului strălucește prin absență. După luni de zile în care a criticat restricțiile anunțate de guvern, Renate Weber este curios de relaxată cu măsurile luate în școli în ultima lună.

Dar va urma o nouă perioadă de bulibășeli, cu noua coaliție guvernamentală pe cale de a fi creată de PNL, PSD și UDMR. Oricum, în acest ritm, se alege praful de România Educată, ca și de celelalte realizări ale lui Klaus Iohannis.

Recomandarea de lectură este tot legată de rata de vaccinare. New York Times analizează motivele pentru care aversiunea față de vaccinarea anti-COVID este atât de ridicată în România. Bonus: o comparație cu alte state din regiune făcută de colegii de la EURACTIV.com.