S-a tot spus zilele acestea că Austria nu s-a opus niciodată aderării României la Schengen și că s-a trezit brusc să se opună pe 18 noiembrie. Fals. Austria s-a opus și în trecut.  

De ce ar fi decis Austria cu câteva săptămâni înainte de JAI? Autoritățile române nu s-au sfiit să acuze mâna Rusiei, care s-ar bucura de necazul României. Până acum tot Rusia a fost de vină pentru că s-a opus Austria? A devenit o scuză foarte convenabilă să acuzăm Rusia de orice. Fără nicio dovadă. Da, austriecii au multe legături cu rușii, dar niște dovezi ar fi bune, în loc să întărâți opinia publică și așa nemulțumită de eșec, pe fondul unui complex de inferioritate, dar și de excepționalism românesc în același timp.

Chiar n-au știut autoritățile române de opoziția Austriei?

MAE spune că pe 16 noiembrie 2022 Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României prin Declarația Comună a miniștrilor de interne a reuniunii de la București a Forumului Salzburg. 

Pe de altă parte, Lucian Bode ne-a anunțat în februarie că Viena ne susține. Declarația a venit după o întâlnire cu ministrul austriac de interne. Pe site-ul Ministerului austriac de interne nu apare însă niciun comunicat după vizita lui Bode, aflat la Viena la un summit privind migrația. 

Dacă tot am ajuns la migrație, trebuie subliniat că Austria a venit cu argumente șubrede privind ruta migraționistă care ar trece prin România. La fel de adevărat e că Austria are o problemă cu migrația și a tot încercat să obțină o soluție la nivel european. Abia zilele trecute a venit Comisia Europeană cu un plan privind migrația și Balcanii de Vest.  

A discutat Bucureștiul pe acest subiect cu Viena? Nu știm, migrația nu e pe agenda autorităților române, a presei sau a cetățenilor. Nu ne-a interesat nici în 2015, când n-am mai fost atât de solidari cu europenii care au dus greul crizei refugiaților. Inclusiv Austria. 

Rămânând tot la solidaritate, Bode și Rareș Bogdan s-au supărat pe Bulgaria care nu a dorit o decuplare. N-ar fi rău să-și amintească faptul că la un moment dat Sofia stătea mai bine decât noi și când s-a adus vorba de decuplare Bucureștiul a sărit ca ars și a respins varianta care ar fi lăsat atunci România în afara Schengen. Noi să fim ipocriți, alții n-au voie.

Politicienii români au atras atenția că euroscepticismul are de câștigat din acest vot negativ. Uită stimabilii cum au alimentat și alimentează în continuare euroscepticismul dând vina pe Bruxelles de câte ori le convine. Ultima dată, chiar săptămâna aceasta când au spus că de vină e o directivă europeană pentru taxarea prosumatorilor. Nu proasta transpunere a legislației europene în cea românească.

Da, euroscepticismul va avea de câștigat, dar are și un teren propice. Modul în care mulți cetățeni au reacționat la subiectul Schengen ar trebui să le dea de gândit. Apelurile la boicot, la izgonirea companiilor austriece, arătarea cu degetul a corupției - reale - a multor politicieni austrieci etc. arată că avem o poleială subțire, iar dedesubt e o față destul de hâdă: noi suntem primitori, politicoși, excepționali, avem munți, câmpie, toate formele de relief, austriecii sunt niște profitori, niște nemernici, ei l-au ”dat pe Hitler” etc. 

Nu poți să dai tot timpul vina pe alții. După ce ne trece supărarea, ar fi cazul să ne uităm puțin în oglindă. 

Lucru pe care ar trebui să-l facă și presa și mulți analiști. Cu puține excepții, mass-media au transmis doar linia guvernamentală, pe care au îmbrățișat-o fără nicio tresărire. Materialele în care se prezentau pe larg legăturile dintre Austria și Rusia au apărut parcă la comandă. Nimic obiectiv în relatările mai ales ale televiziunilor.

Atitudinea oficialilor austrieci care nu au dorit să vorbească cu jurnaliștii români e de condamnat. Dar și mai gravă e atitudinea umilă a presei care a preluat mesajul guvernamental fără să sughițe. Și nu sunt de vină doar banii pompați de guvern și partide în presă. Fenomenul e mult mai complex și îngrijorător.