Jandarmeria a prezentat primele scuze pentru violențele din 10 august, dar a făcut-o cu jumătate de gură. Concomitent, a demarat și o acțiune de justificare a modului în care au acționat forțele de ordine, dând exemple de la proteste din Europa.

Abia după șase zile s-a găsit cineva din Jandarmerie care să prezinte scuze protestatarilor pașnici bătuți de jandarmi pe 10 august. A făcut-o însă neconvingător. ”Vreau să îmi cer scuze față de toți cei care poate au suferit în mod gratuit în urma intervenției noastre de restabilire a ordinii publice și accept că este posibil să fi existat și asemenea cazuri”, a spus maiorul Laurențiu Cazan, cel care a coordonat operațiunea de evacuare a protestatarilor din Piața Victoriei, în timp ce colegii lui demarau o acțiune de manipulare pe Facebook cu imagini preluate de la Russia Today și cu un film al evenimentelor din care au fost omise violențele jandarmilor. 

În acest timp, oamenii au continuat să depună plângeri la Parchet. Printre ei și taximetristul bătut împreună cu cei patru clienți cetățeni israelieni. Nu am apucat să reacționăm, absolut deloc. Nu aveau nicio legătură (turiștii - n.r.) cu manifestația. Nu ne-au dat nicio explicație. Ne-au oprit și ne-au dat bătaie. Turiștii au fost foarte mult bătuți în mașină, nu în afara mașinii. Cu pumnii, cu bastoanele. Ei strigau: «Sunt turist!»; eu:  «Sunt taximetrist!». Nu am făcut nimic și tot ne băteau. Era să mă lovească în față la volan și am pus mâna și cred că mi-au rupt mâna", a povestit taximetristul.

Purtătorul de cuvânt al Parchetului General a anunțat că, până în prezent, au fost înregistrate 211 plângeri penale și au fost audiate 92 de persoane în dosarul violențelor de la protestul Diasporei.

Absentă din spațiul public în această perioadă, premierul Viorica Dăncilă a trimis o scrisoare Comisiei Europene, în care se plânge că protestul din 10 august a fost o încercare de înlăturare pe cale violentă a guvernului și în care îl acuză pe președintele Klaus Iohannis că nu și-a îndeplinit atribuțiile constituționale de mediator și că, mai mult, a făcut apel la continuarea protestelor.

Cu toate bilanțurile pozitive prezentate de guvernanți, românii tot pleacă din țară. Agenții de plasare forță de muncă au mediat și plasat în străinătate, în primul semestru al anului, 19.070 de cetățeni români, în Germania, Olanda, Austria, Spania, Anglia cu precădere, potrivit datelor pe care le centralizează Inspecția Muncii. În realitate, numărul e mai mare, românii având la dispoziție și alte modalități prin care-și pot găsi un loc de muncă în UE.

Recomandarea de lectură a redacției: Publicațiile din SUA au luat atitudine față de atacurile la adresa lor lansate în mod repetat de președintele Donald Trump - Reuters.