Negocieri fără speranță
Palatul Cotroceni spumegă pentru că Palatul Victoria îi taie bugetul, ministrul justiției o ceartă pe șefa interimară a DNA, pe nedrept, pentru că ar fi mers la o ambasadă, dar istoria e ca în bancurile cu Radio Erevan, iar șeful MAE e... diplomat.
Administrația Prezidențială a reclamat că Guvernul folosește rectificarea bugetară pentru a disciplina instituțiile care nu-i sunt subordonate.
Oficialii de la Palatul Cotroceni au criticat tăierile programate pentru bugetul instituției, avertizând că reducerea cu aproape 20% a banilor alocați i-ar putea bloca activitatea. În replică, Ministerul de Finanțe spune că președintele are bani suficienți pentru deplasări și organizarea evenimentelor nu este pusă în pericol.
Din disputa celor două palate am aflat că Darius Vâlcov, consilier al premierului și condamnat penal pentru spălare de bani, a fost mandatat să medieze discuțiile dintre cele două instituții pe tema rectificării.
O altă discuție pe teme fierbinți a avut loc între ministrul justiției și șefa interimară a DNA, Anca Jurma, la câteva zile după ce Tudorel Toader a criticat-o public pentru că ar fi mers la ambasada SUA. După discuția de la minister, procuroarea-șefă interimară a parchetului anti-corupție a spus că a discutat „printre picături” cu Toader pe această temă, dar a precizat că întâlnirea a avut loc la sediul DNA, nu la ambasadă.
În privința relațiilor externe, stăm și mai bine, ne asigură ministrul Teodor Meleșcanu. El spune că documentul privind mutarea ambasadei din Israel mai are nevoie de doar o semnătură din minister înainte de a fi prezentat președintelui și altor înalți demnitari. Dar, în ceea ce privește rezolvarea problemei mai largi, a capitalei Ierusalim, șeful diplomației române consideră „că singura modalitate o reprezintă negocierile directe dintre Israel și Palestina”.
Rămânem tot în Orientul Mijlociu pentru a nota că SUA au introdus noi sancțiuni împotriva Iranului, după retragerea unilaterală din acordul nuclear, iar președintele Donald Trump a avertizat că „oricine face afaceri cu Iranul NU va face afaceri cu Statele Unite”. Statele europene care au semnat înțelegerea - Franța, Germania și Marea Britanie - ar putea fi cele mai afectate, pentru că ele susțin în continuare înțelegerea cu Iranul și au apreciat deschiderea economică de după ridicarea sancțiunilor internționale ca urmare a semnării acordului în 2015.
Recomandarea de lectură: Cum a transformat un fost jurnalist trustul media Springer într-o mega-afacere pe Internet.