Fiecare schimbare de guvern aduce cu sine o sarabandă de modificări în instituții controlate politic, prin care „oamenii lor” sunt înlocuiți cu „ai noștri”. Rareori aceste numiri au legătură cu competența, criteriul fiind mai mult loialitatea față de partid.

Criza sanitară din ultimele luni a generat o sumedenie de schimbări de manageri într-un domeniu altminteri mai puțin afectat de mutări - conducerea spitalelor - dat fiind că acestea sunt, în general, administrate de autoritățile locale, depind mai puțin de pixul guvernanților, fiind însă la dispoziția primarilor.

Starea de urgență a dat însă ministrului sănătății puterea de a schimba șefii de spitale, și acesta nu a ezitat să o facă în numeroase cazuri. Și nu a fost vorba doar de impunerea unui management militar, ca în cazurile de notorietate de la Suceava sau Deva, ci și de numirea unor șefi „cu școala vieții”, dar fără nicio calificare pentru a conduce un spital.

Concomitent, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 nu mai pare să vadă corupția drept o vulnerabilitate internă. Dan Barna, șeful USR, spune că parlamentarii partidului său nu vor vota Strategia Națională de Apărare în forma actuală: „Lupta anticorupție trebuie să rămână o prioritate a statului român”. În replică, Administrația Prezidențială a transmis că, în noua Strategie, „fenomenul corupției nu mai reprezintă doar o vulnerabilitate, așa cum era menționat în strategiile anterioare, ci i-a fost atribuit un grad ridicat de atenție, fiind încadrat în categoria riscurilor de securitate”.

Realitatea este că numărul marilor anchete pentru corupție anunțate în ultimii ani pot fi numărate pe degetele de la o mână, iar DNA se remarcă mai mult prin disputele cu Curtea Constituțională decât prin condamnările de răsunet.

Dar pandemia nu a trecut încă, autoritățile avertizează că pericolele persistă, purtarea măștilor trebuie să continue, iar politicienii continuă cu inepțiile.

Recomandarea zilei: Vara pierdută a Europei, din The Atlantic