Câteodată e nevoie de o palmă de la UE pentru a vedea cât de dezastruoasă e situația din România.

În România se vorbește de mult despre tăierile ilegale de copaci, dar autoritățile au asigurat întotdeauna că nu este un fenomen atât de prezent. Ba mai mult, au blocat uneori instrumente create de comunitate pentru a opri defrișările ilegale și au favorizat mulți ani exporturile de bușteni.

Dar Comisia Europeană nu consideră că fenomenul este atât de restrâns și a cerut Bucureștiului să pună capăt exploatării ilegale a resurselor de lemn.

Executivul UE a observat că autoritățile din România nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare, iar inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal.

În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, iar publicul nu poate afla care sunt planurile de gestionare a pădurilor.

Uniunea Europeană arată astfel că îi pasă mai mult de pădurile României decât guvernanților autohtoni, a comentat ministrul demis al mediului, Costel Alexe

„Comisia Europeană a așteptat, practic, trei ani de zile ca tăierile ilegale din România să înceteze. Cred că Europei și Comisiei Europene le-a păsat mai mult de pădurile României decât guvernelor anterioare”, a spus ministrul.

Alexe a spus că anumite instrumente trebuiau activate de mult, „iar faptul că grupuri de interese au avut în fruntea ministerului oameni care să le servească acest scop de a tăia și de a fura din România nu a dus la implementarea acestor măsuri”.

Dar Costel Alexe, sau succesorul lui, va avea mult de furcă, pentru că România este unul dintre corijenții Europei la capitolul mediu. De la Bruxelles nu au venit doar avertismente legate de păduri, ci și pe alte teme de mediu.

Comisia a solicitat României să adopte un program național de control al poluării atmosferice și să notifice măsurile naționale privind sancțiunile pentru încălcarea Regulamentului privind gazele fluorurate cu efect de seră.

Ce-i drept, nu doar în domeniul legislației de mediu sunt întârzieri. Comisia a cerut României și să transpună directiva privind combaterea spălării banilor.

Dar prioritățile legislative par a fi altele, și de multe ori chiar și actele adoptate sunt întârziate de disputele dintre opoziție și guvernanți, care se soldează, nu de puține ori, cu contestări la Curtea Constituțională.

Spre exemplu, modificările promise de PNL la celebra ordonanță 114/2018 nu par a avea mari șanse. CCR a decis că modificările făcute de guvernul liberal sunt neconstituționale. La începutul săptămânii, Senatul a respins modificările aduse la OUG 114 prin prima ordonanță din acest an, care elimina taxa pe activele bancare, suprataxa pe energie, cerințele de capital pentru fondurile de pensii private și desființa fondul suveran.

În schimb, PNL a primit totuși un OK de la judecătorii Curții Constituționale, care au respins o sesizare pe tema asumării răspunderii asupra legii bugetului.

Dar efectele OUG 114 nu vor putea fi îndepărtate prea curând, dacă legiuitorii nu se pun cu toții de acord. Deocamdată, România s-a transformat dintr-un exportator de electricitate în importator net, iar prețurile reduse pentru consumatorii casnici s-ar putea să nu dureze prea mult.

Dar autoritățile de la București ar trebui să lase disputele interne deoparte și să se concentreze în următoarea perioadă pe o bătălie cu importante efecte pe termen lung - stabilirea bugetului UE pentru 2021-2027.

Recomandarea de lectură vine din Bloomberg Businessweek: Un articol care analizează efectele taxei vamale introduse de Donald Trump pentru importurile de oțel și cum un suporter al acestei măsuri a dat apoi în judecată administrația SUA tocmai din această cauză