Căderea guvernului aduce cu sine o nouă serie de discuții interminabile, negocieri ale unor alianțe și reluarea la nesfârșit ale celor mai curioase teorii.

După trei luni la Palatul Victoria, PNL primește același medicament amar pe care l-a administrat PSD. Guvernul condus de Ludovic Orban a fost dărâmat în Parlament de o coaliție de conjunctură, formată din mai multe partide, cu interese diferite, dar cu o dorință comună de a vedea PNL îndepărtat de la guvernare.

Fie că parlamentarii au fost într-adevăr preocupați de viitorul țării, dezamăgiți de marțea ordonanțelor, interesați să revină la putere sau doar au urmat ordine de partid, este cert că scorul cu care a picat guvernul Orban este mai mare decât cel cu care a fost dărâmat cabinetul Vioricăi Dăncilă în urmă cu cîteva luni - 261 de voturi în favoarea moțiunii de cenzură.

Ce-i drept, nici Orban nu și-a pledat bine cauza, adoptând o grămadă de OUG chiar înainte de votul asupra moțiunii, unele dintre ele chiar fără toate avizele și cu probleme de constituționalitate sau de oportunitate. Premierul s-a apărat spunând că românii așteaptă de la guvern rezolvarea „problemelor pe care le au”, nu de la Parlamentul controlat de PSD.

Cert este că acum, după căderea guvernului, PNL pare mai decis ca niciodată să pedaleze pe varianta anticipatelor, idee susținută și de președintele Klaus Iohannis. De cealaltă parte, PSD și Pro România ar vrea să guverneze împreună, deși șeful social-democraților, Marcel Ciolacu, spunea deunăzi că nu ar vrea să intre la guvernare pentru că nu ar fi „oportun”. Ba chiar și USR s-a răzgândit și parcă și-ar dori să bage câțiva miniștri într-un viitor guvern.

În SUA, Trump a fost achitat de Senat și scapă de destituire. Ce înseamnă asta pentru viitorul SUA? - recomandarea de lectură din The Guardian