Ultima acțiune oficială a șefului statului a avut loc pe 4 noiembrie, când ne-a anunțat că va mai convoca consultări cu partidele doar după ce „se cristalizează o majoritate”. De joia trecută, Klaus Iohannis a mai semnat câteva decrete și a transmis un mesaj, ieri, de Ziua Veteranilor.

Iohannis nu a mai ieșit nici măcar să invite românii să se vaccineze, să vorbească de prețurile ridicate sau de negocierile PNRR. De criza migranților care amenință din nou Europa, de gazele din Marea Neagră sau de redeschiderea școlilor. Probabil că șeful statului consideră încă pandemia încheiată, că tranziția României la un viitor fără combustibili fosili a avut deja loc, că prețurile au stagnat în ultimele luni, iar fostul profesor de fizică crede că elevii sunt fericiți în clasele lor.

Din nefericire însă, mai mult de 200 de oameni mor în fiecare zi de COVID-19 de peste o lună, rata inflației este la 8%, anulând practic creșterile de pensii, mulți români vor avea probleme cu căldura în locuințe în această iarnă, și mii de elevi sunt afectați de deciziile fără noimă ale ministrului educației.

În acest timp, protejații domnului Iohannis lansează idei năstrușnice precum troica premierilor sau promovarea natalității cu un nou minister. Iar legiuitorii vor să salveze românii de costurile mari cu facturile de energie omorând din producători.

Dacă România pare de câteva săptămâni că sare dintr-o parte în alta ca o găină fără cap, ei bine, chiar așa și e: guvernul este incomplet - chiar, știe cineva cine mai conduce Ministerul Agriculturii?, marile partide se întrec în declarații care mai de care mai haioase, iar marele absent este deja cu gândul la noul sezon de schi.

Recomandarea de lectură: Meet the ‘inactivists’, tangling up the climate crisis in culture wars