Pentru mulți dintre cei care au ieșit la proteste în ultimi doi ani nu era nevoie ca specialiști în drept să arate cu degetul modificările legislative care favorizează actele de corupție, dar o sumedenie de politicieni din PSD și ALDE au susținut, în repetate rânduri, că protestatarii sunt dezinformați, la fel și autoritățile de la Bruxelles, și că aceștia nu ar putea spune care sunt articolele cu probleme.

Dar opiniile Comisiei de la Veneția arată fără echivoc imaginea reală a modificărilor și recomandă autorităților române să schimbe atât prevederi din legile de organizare a sistemului judiciar, cât și să renunțe la prevederi din Codul Penal care dezincriminează fapte de corupție. Experții Comisiei au un ton foarte critic la adresa procesului legislativ prin care au fost revizuite Codul Penal și Codul de Procedură Penală, admițând că reforma acestora era cerută de unele decizii ale Curții Constituționale și directive UE.

Dar unul din principalii artizani ai schimbărilor, Florin Iordache, președintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiției, spune că nu toate recomandările Comisiei de la Veneția vor fi preluate, declarându-se dezamăgit că organismul s-ar fi „antepronunțat”, înaintea unor decizii ale Curții Constituționale a României.

În schimb, Comisia Europeană a transmis României solicitarea de a lua în considerare opiniile Comisiei de la Veneția, anunțând în același timp că în data de 13 noiembrie vom afla și concluziile Executivului de la Bruxelles, în raportul asupra MCV.

Președintele Klaus Iohannis a chemat partidele parlamentare la consultări privind legile justiției, după concluziile organismului european, dar nu a uitat să transmită un mesaj foarte critic: „Sunt tot mai frecvente atacurile la adresa justiției din partea unor politicieni lipsiți de integritate și, în aceste condiții, moralitatea și profesionalismul magistraților devin esențiale în apărarea și menținerea încrederii cetățenilor în justiție”, potrivit unui mesaj al Administrației Prezidențiale transmis cu prilejul conferinței „Conduita etică a magistraților pentru consolidarea încrederii publice”.

În acest timp, miniștrii nu ar trebui să uite că în puțin mai mult de două luni vor prezida ședințe ale miniștrilor din toate statele UE. Carmen Dan, ministrul de interne, i-a prezentat comisarului european responsabil pentru Uniunea securității, Julian King, planurile sale pentru primul semestru al anului viitor, când România va deține Președinția Consiliului UE. „Intenționăm să contribuim la definirea răspunsului Uniunii pentru o gamă largă de chestiuni, precum securitatea internă a Uniunii Europene, funcționarea Spațiului Schengen, gestionarea frontierelor externe și a tuturor provocărilor actuale”, a spus Carmen Dan.

În schimb, ministrul energiei, Anton Anton, este deja apăsat de sarcinile pe care le-ar putea primi dacă Parlamentul votează, în sfârșit, legea offshore.

Iar deputații PNL propun lucruri trăznite, cum ar fi desființarea CNCD, de parcă Comisia Europeană nu are deja destule cazuri de infringement în derulare.

În ceea ce privește orientarea pro-europeană, românii sunt în continuare bucuroși să traiască în UE, chiar dacă nu sunt neapărat la fel de dornici să rămână în țară. Sunt alegerile europene de anul viitor o șansă de a încetini migrația accelerată? #PE

Recomandarea de lectură: Legătura stranie dintre alimentele „naturale” și moralitate