Ursula von der Leyen a prezentat miercuri o nouă propunere de buget pentru UE, practicând dublând sumele alocate, în încercarea de a mulțumi pe toată lumea - și pe „frugali”, și pe „cheltuitori”, și pe cei care propuneau coronabonduri, și pe cei care vor alocări suficiente pentru politicile tradiționale.

Și, bineînțeles, criticile au apărut imediat, dar cei mai mulți lideri au fost precauți în declarații.

Suma alocată Cadrului Financiar Multianual clasic este chiar mai mică decât în precedenta propunere a Comisiei Europene (circa 1.100 de miliarde de euro), dar șefa Comisiei a plusat cu un fond de relansare economică de 750 miliarde de euro. Executivul mai adaugă la mix și instrumentele deja anunțate, în valoare de circa 540 miliarde de euro, rezultând astfel un pachet total de aproape 2.300 de miliarde de euro, care vor fi folosite în principal pentru a combate criza economică.

Pe de altă parte, având în vedere disensiunile dintre statele membre pe tema împărțirii banilor europeni și, de fapt, a dimensiunii bugetului, Ursula von der Leyen lasă pe masă mai multe teme asupra cărora să decidă liderii de stat și de guvern: vor accepta aceștia un buget mărit, chiar dacă doar temporar? Vor accepta ideea finanțării acestuia din împrumuturi sau vor accepta ca UE să încaseze unele venituri proprii?

Criza este una enormă, astfel că este nevoie de măsuri fără precedent, a spus Ursula von der Leyen. „În mod cert, efectele crizei ne arată că azi trebuie să facem investiții de o amploare fără precedent. Dar o vom face astfel încât mâine, generația următoare să culeagă roadele acestora”, a promis ea, dar decizia stă în mâinile Consiliului European, unde cei 27 de lideri vor avea probabil negocieri furibunde asupra ideilor prezentate de Comisie.

Cât de implicată va fi România în acestea, nu se știe încă, dar discuțiile interne asupra planului de salvare al UE au fost mai degrabă absente. Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută că i-a transmis ideile sale șefei Comisiei, iar ministrul de finanțe a vorbit chestiuni generale cu omologii săi din UE într-o videoconferință. Europarlamentarii au fost, ca de obicei, mai activi pe probleme de politici europene, dar ei nu sunt prezenți în prime time.

Nici după anunțul Ursulei von der Leyen nu au fost prea multe reacții: premierul Ludovic Orban a salutat propunerile avansate de Comisia Europeană într-o discuție cu cancelarul german Angela Merkel. Eurodeputații români au salutat și ei planul, iar reprezentanții PSD în Parlamentul European au criticat lipsa discuțiilor interne asupra acestuia și și-au exprimat dezamăgirea la adresa sumei care revine României.

Absența dezbaterii interne nu este totuși de mirare, dat fiind că politicienii din România par mult mai interesați de situația muncitorilor sezonieri sau de examenul de bacalaureat decât de banii pe care România ar urma să îi primească în următorii șapte ani.

Recomandarea de lectură: o analiză Vox despre bătălia pornită de Trump cu social media.